Uniunea Europeană a decis să nu impună o interdicție totală asupra importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia în cadrul noului pachet de sancțiuni, conform declarațiilor a doi diplomați europeni pentru Politico. Deși mai multe state membre, inclusiv România, au solicitat o astfel de măsură, aceasta nu va fi implementată.

Comisia Europeană urmează să prezinte oficial cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei miercuri, au indicat cei doi diplomați, care au preferat să rămână anonimi. Proiectul de sancțiuni nu va include o interdicție totală asupra importurilor de GNL, așa cum au propus anumite țări mai dure în relația cu Rusia. În schimb, se va interzice doar accesul GNL-ului rusesc la terminalele europene neconectate la rețeaua de gaze a UE, măsură ce va lăsa majoritatea importurilor actuale neafectate.

Pe lângă GNL, noul pachet va conține și restricții pentru petrolierele vechi din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, vizând 74 de nave suplimentare, susțin alți doi diplomați europeni, scrie antena3.ro. De asemenea, sancțiunile vor restricționa exporturile de aluminiu ale Rusiei. În prezent, UE depinde de Rusia pentru aproximativ 6% din importurile sale de aluminiu.

Pachetul va include, de asemenea, restricții asupra echipamentelor pentru jocuri video, precum consola Xbox de la Microsoft, pe care UE susține că Rusia o utilizează pentru pilotarea dronelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noul pachet de sancțiuni vine în urma unor date recente care indică faptul că importurile de GNL din Rusia în Uniunea Europeană au atins un nivel record în luna trecută.

Cea mai mare parte a GNL-ului rusesc ajunge în Spania, Belgia și Franța, provenind de la uzina Yamal din nordul Siberiei. Alte țări europene achiziționează acest combustibil în mod indirect, iar în Germania, GNL-ul rusesc a reprezentat până la 9% din importurile totale de gaz în 2023.

România şi alte 9 ţări din UE solicită sancţiuni împotriva gazului şi GNL-ului rusesc

#GNL #import #Rusia #UE

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.