Consilierii municipali care au votat marți, 28 ianuarie curent, pentru anularea taxei pentru salubrizare în municipiul Chișinău, riscă să fie trași la răspundere, informează responsabili din cadrul municipalității într-un comunicat oficial. Potrivit Primăriei Chișinău, a fost comis un „abuz grav”.

„Primăria Municipiului Chișinău informează că decizia nr. 16/1 din 19.12.2024 „Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2025″, la data de 28.01.2025, la zi, are statut de „act în vigoare” conform Registrului de stat al actelor locale. Ceea ce s-a întâmplat ieri în cadrul Consiliului Municipal Chișinău reprezintă o manipulare a opiniei publice și, mai degrabă, o acțiune politică din partea consilierilor PAS și PSRM, sub masca adoptării unui act normativ care nu are putere juridică și nu produce efecte juridice, pe motiv că a fost încălcată procedura de adoptare.

Votul de ieri a fost dat cu încălcarea principiilor fundamentale ale procesului legislativ, respectiv nu are efect de abrogare a deciziei nr. 16/1 din 19.12.2024 „Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2025”.

Executivul va acționa în strictă conformitate cu cadrul legal pentru a aduce în albia legalității acțiunile de ieri din cadrul ședinței CMC a consilierilor municipali și reprezentanților Cancelariei de Stat, care au încălcat flagrant legislația în vigoare în procesul de adoptare a actelor normative locale. Prin această acțiune, consilierii municipali implicați au demonstrat nu doar lipsa de competență juridică, ci și o totală lipsă de respect față de cadrul legal. Aceste fapte reprezintă o amenințare directă la buna desfășurare a activității administrației publice locale și subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice.

Vom solicita ca organele de drept să investigheze aceste încălcări flagrante, iar persoanele responsabile să fie trase la răspundere pentru acțiunile lor ilegale. Orice încercare de justificare a acestei manevre politice nu poate ascunde faptul că a fost comis un abuz grav asupra procesului decizional local”, se arată în comunicatul Primăriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în data de 28 ianuarie curent, consilierii municipali ar fi anulat taxa pentru salubrizare în municipiul Chișinău. Zinaida Popa, lidera fracțiunii PAS în CMC, a menționat că taxa de salubrizare a fost anulată pentru că oamenii nu știau pentru ce plătesc, potrivit ipn.md.

#consilieri #salubrizare #taxa #vot abuziv

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.