Un nou plan de colaborare dintre Moldova și NATO, valabil pentru perioada 2025-2028, a fost aprobat de către membrii cabinetului de miniștri. După implementarea prevederilor stipulate în document, siguranța cetățenilor ar urma să fie consolidată, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Colaborarea se va axa pe reformarea sectorului de securitate, soluționarea problemelor de infrastructură critică și instruire tehnică. Acordul nu prevede participarea țării noastre al alte misiuni militare decât cele cu mandat ONU și nu stabilește obligații care să ne încalce statutul de neutralitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„State precum Austria, Elveția și Irlanda, care sunt neutre din punct de vedere militar, colaborează cu NATO pentru a-și proteja infrastructura, a îmbunătăți sectorul public și a răspunde mai bine amenințărilor hibride. (…) Autoritățile vor explica populației beneficiile colaborării cu NATO, astfel încât cetățenii să înțeleagă cum acest parteneriat sprijină siguranța lor zilnică”, precizează responsabilii din cadrul MAE.

Diplomații moldoveni notează că prin intermediul parteneriatului se vor combate atacurile cibernetice, dezinformarea și alte riscuri moderne. De asemena, funcționarii publici din domeniul securității vor beneficia de instruire modernă, iar egalitatea de gen va fi promovată.

#colaborare #MAE #Moldova #NATO #plan

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.