În perioada 2022 – 2024, elevii din Republica Moldova vor participa la luarea deciziilor în repartizarea unei părți din bugetul instituțiilor lor de învățământ. Tinerii vor genera idei pentru soluționarea celor mai stringente probleme identificate în școlile lor, vor elabora proiecte, le vor vota și vor asista la realizarea lor. Instrumentul de educație și implicare civică a elevilor în viața instituției face parte din Programul „Bugetarea Participativă în Școli” (BP), realizat de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Programul de bugetare participativă va fi pilotat în 10 instituții de învățământ preuniversitar din țară, selectate în baza unui concurs public. Pentru prima rundă (anul 2022) vor fi selectate cinci instituții de învățământ, iar pentru a doua (anul 2023) – vor fi selectate alte cinci instituții de învățământ.

În cadrul programului vor putea participa instituțiile de învățământ publice și private din țară, inclusiv instituții de învățământ secundar (gimnazii și licee), instituții de învățământ profesional tehnic (școli profesionale, colegii, centre de excelență), precum și instituții de învățământ special (instituții speciale, școali auxiliare). De asemenea, vor fi eligibile și instituțiile din stânga Nistrului, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociaţia Promo-LEX va oferi instruire și mentorat tuturor instituțiilor de învățământ participante, va asigura documentarea și logistica implementării programului și va susține financiar, în formă de granturi mici, școlile selectate.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova va contribui și el la implementarea programelor de bugetare participativă în școli, încurajând instituţiile de învăţământ să se implice în activitățile acestuia. La rândul său, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) va asigura implementarea etapei de votare în cadrul programelor de bugetare participativă în instituțiile de învățământ, selectate pentru pilotarea programului.

Bugetarea participativă este o metodă autentică de luare a deciziilor democratice, care dezvoltă înțelegerea bugetelor școlare, contribuie la dezvoltarea spiritului de lider în rândul tinerilor, direcționând fondurile către nevoile stringente și ideile inovatoare.

Pentru mai multe detalii despre program și formularul de participare, accesați AICI.

#buget #elevi #institutii de invatamant #Promo-Lex #Republica Moldova #scoli

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare