Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Elevii din UE, tot mai slabi la matematică, citire și științe. Concluziile Comisiei Europene

06 Oct. 2026, 19:54
 // Categoria: Life // Autor:  Vlada Ciorici
06 Oct. 2026, 19:54 // Life //  Vlada Ciorici

Comisia Europeană a analizat rezultatele testelor PISA şi a concluzionat că Uniunea Europeană se îndepărtează şi mai mult de obiectivul său pentru 2030 de reducere a rezultatelor slabe sub 15% pentru fiecare materie. Datele arată că elevii au rezultate slabe în toate cele trei domenii principale – matematică, citire şi ştiinţe şi este în scădere numărul elevilor cu performanţe excepţionale, scrie hotnews.ro

„Comisia Europeană a publicat o analiză a UE privind rezultatele sondajului PISA al OCDE din 2025, care confirmă o scădere constantă a competenţelor de bază în rândul tinerilor de 15 ani din întreaga UE. Constatările UE arată că elevii au rezultate slabe în toate cele trei domenii principale: 33,9% la matematică, 31,3% la citire şi 25,9% la ştiinţe. Aceasta înseamnă că UE se îndepărtează şi mai mult de obiectivul său pentru 2030 de reducere a rezultatelor slabe sub 15% pentru fiecare materie”, spune executivul UE luni într-un comunicat, potrivit News.ro.

Potrivit comunicatului citat, excelenţa este, de asemenea, în scădere.

„În 2025, ponderea elevilor cu cele mai bune performanţe din UE este de 4,8% la citire, 6,4% la ştiinţe şi 6,8% la matematică, cu mult sub obiectivul UE pentru 2030 de cel puţin 12% pentru fiecare materie”, a mai transmis Comisia.

Potrivit Comisiei, nicio ţară din UE nu îşi atinge obiectivul în ceea ce priveşte citirea sau ştiinţele şi doar două ţări din UE îşi ating obiectivul la matematică.

„Analiza evidenţiază şi existenţa unor provocări majore în materie de echitate. Elevii defavorizaţi sunt de aproximativ patru ori mai predispuşi să aibă rezultate slabe în domeniul ştiinţelor decât elevii care se află într-o situaţie favorizantă, în timp ce elevii cu o situaţie favorizantă sunt de aproximativ opt ori mai predispuşi să fie cei mai performanţi”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

Comisia Europeană urmează să publice pachetul privind Educaţia, prin care Comisia intenţionează să propună măsuri de sprijinire a statelor membre pentru a inversa această tendinţă şi pentru a le susţine să adapteze educaţia la exigenţele viitorului în această eră a inteligenţei artificiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul Educației al Republicii Moldova a reacționat la rezultatele PISA 2025, deși este mulțumit de progresul la științe, Perciun a recunoscut probleme serioase la matematică și lectură.

Elevii din satele din Republica Moldova au obținut rezultate mai slabe decât cei din școlile din orașe la evaluarea PISA 2025. Diferența depășește 50 de puncte atât la științe, cât și la citire și lectură. La științe, elevii din orașe au obținut, în medie, 447 de puncte, în timp ce cei din sate au obținut 391 de puncte. Diferența dintre cele două categorii este de 56 de puncte.

PISA 2025 este o evaluare internațională organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care măsoară competențele elevilor de 15 ani la științe, matematică și citire/lectură. La testare au participat 6.640 de elevi cu vârsta de 15 ani din 273 de instituții de învățământ din țară.

Rezultatele PISA scot la iveală problemele: Perciun vrea manuale estoniene și examene schimbate

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.