Ministrul Educației a reacționat la rezultatele PISA 2025, deși este mulțumit de progresul la științe, Perciun a recunoscut probleme serioase la matematică și lectură.

„Am văzut rezultatele PISA 2025 și mă bucur că performanța elevilor noștri la științe a crescut cu 5 puncte față de ediția precedentă. Acest lucru arată cât de mult contează investițiile în laboratoare și echipamente”, a spus Perciun.

La competențe digitale, a adăugat el, Moldova se situează peste țările din regiune, recuperând din diferența față de media OECD.

„Sunt însă și rezultate care trebuie să ne îngrijoreze: performanțele mai slabe la matematică și lectură. Este o tendință înregistrată și în alte țări participante, care ne arată clar că trebuie să îmbunătățim intervențiile în aceste domenii”, a spus ministrul.

Pentru matematică, Perciun a anunțat un nou curriculum și introducerea manualelor estoniene, adaptate pentru clasele I-XII, alături de programe obligatorii de formare pentru profesorii cu dificultăți la disciplină.

La limba română, ministrul a menționat rezultatele programului „Citește-mi 100 de povești”: „Au fost distribuite peste 140.000 de exemplare de cărți în 1.300 de grădinițe din țară.” De la începutul anului, au mai fost alocate 6,5 milioane de lei pentru 60.000 de cărți noi în bibliotecile școlare.

Pentru perioada următoare, Perciun a anunțat două propuneri:

„Revizuirea conținutului examenelor de clasa a IX-a, cu accent pe competențe similare celor evaluate în cadrul PISA” și „pilotarea opțională a 30 de minute de lectură zilnică”.

Ministrul a atras atenția și asupra unei constatări pe care o consideră esențială: „Elevii care învață în instituții mari obțin, în medie, cu 60-65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.”

De aceea, statul va continua investițiile în „școli model, școli mari, cu specialiști și infrastructură bună” și oferă deja 1.000 de lei lunar familiilor care își transferă copiii dintr-o școală cu mai puțin de 50 de elevi într-una mai mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Elevii din satele din Republica Moldova au obținut rezultate mai slabe decât cei din școlile din orașe la evaluarea PISA 2025. Diferența depășește 50 de puncte atât la științe, cât și la citire și lectură. La științe, elevii din orașe au obținut, în medie, 447 de puncte, în timp ce cei din sate au obținut 391 de puncte. Diferența dintre cele două categorii este de 56 de puncte.

PISA 2025 este o evaluare internațională organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care măsoară competențele elevilor de 15 ani la științe, matematică și citire/lectură. La testare au participat 6.640 de elevi cu vârsta de 15 ani din 273 de instituții de învățământ din țară.

#ministerul educatiei #Pisa

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.