Elveția a anunțat miercuri, 25 februarie, că va face o plată unică de 50.000 de franci elvețieni (aproximativ 56.000 de dolari) către supraviețuitorii grav răniți și familiile îndoliate ale victimilor incendiului dintr-un bar din stațiunea de schi Crans-Montana. Tragedia a avut loc în noaptea de Anul Nou și s-a soldat cu 41 de morți și peste 100 de răniți, potrivit Reuters, citat de HotNews.

Potrivit unui comunicat al Consiliul Federal, contribuția are scopul de a oferi sprijin financiar rapid victimelor și de a reprezenta un gest de compasiune. Autoritățile au precizat că plata va fi efectuată către familiile tuturor persoanelor decedate, precum și către fiecare persoană care a fost spitalizată în urma incendiului.

„Consiliul Federal împărtășește cu victimele și familiile acestora dorința de adevăr și dreptate”, a declarat președintele elvețian Guy Parmelin, într-o conferință de presă.

„Și noi vrem să știm ce s-a întâmplat, de ce și cum ar fi putut fi prevenit incendiul”, a adăugat acesta.

Martorii și procurorii au afirmat că incendiul pare să fi fost provocat de utilizarea lumânărilor și artificiilor, care ar fi aprins izolația fonică din spumă de pe tavanul barului, situat într-un subsol.

În total, guvernul federal va aloca 7,8 milioane de franci pentru cele 156 de persoane considerate cele mai grav afectate de incendiu, a declarat ministrul Justiției, Beat Jans, în cadrul aceleiași conferințe de presă. El a precizat că această sumă va completa ajutorul acordat de cantonul Valais, din care face parte Crans-Montana, care a promis 10 milioane de franci unei fundații pentru sprijinirea victimelor.

Autoritățile elvețiene au anunțat că 115 persoane au fost rănite în incendiu. Majoritatea celor decedați erau adolescenți, iar multe dintre victime erau cetățeni străini, inclusiv din Franța și Italia. În acelați timp, Consiliul Federal a mai informat că va convoca o masă rotundă pentru a ajuta victimele, asiguratorii și autoritățile să ajungă la acorduri extrajudiciare, evitând astfel procesele de lungă durată. Totodată, guvernul elvețian intenționează să contribuie cu până la 20 de milioane de franci la astfel de acorduri.

În același timp, autoritățile federale speră ca parlamentul să accelereze adoptarea legislației elaborate pentru sprijinirea victimelor și au anunțat intenția de a aloca suplimentar 8,5 milioane de franci pentru a ajuta cantoanele afectate să acopere costurile extraordinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul a mai explicat că aceste măsuri au fost adoptate în urma unei analize realizate de Oficiul Federal al Justiției, care a identificat lacune în sistemele de sprijin existente, concepute în principal pentru cazuri individuale și insuficiente în situația unor dezastre de amploare.

Explozie la o stațiune de schi din Elveția, în noaptea de Revelion. Mai multe persoane, ucise

Bilanțul incendiului din stațiunea elvețiană Crans-Montana: 40 de morți și 100 de răniți

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.