Printre țările unde ar putea avea loc întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin și Donald Trump se numără acum și Emiratele Arabe Unite (EAU), după ce a fost exclusă varianta Elveției, potrivit agenției de presă ruse TASS.

„În timpul campaniei sale electorale, Donald Trump a afirmat că va contribui la rezolvarea crizei din Ucraina. A venit timpul să treacă la nivelul următor și să îndeplinească promisiunile”, a declarat Oleg Karpovich, prorector al Academiei Diplomatice a Ministerului de Externe rus.

Karpovich a adăugat că politica lui Biden a dus la adâncirea crizei relației dintre SUA și Rusia. Despre locația întâlnirii dintre președintele ales al SUA și Putin, acesta a exclus varianta Elveției, care a renunțat la statutul de țară neutră și aliat statelor care sancționează Rusia.

Karpovich a reamintit declarațiile lui Putin din sesiunea de întrebări și răspunsuri din decembrie, când liderul rus a spus că, dacă Trump ar propune o întâlnire, ar fi deschis să discute despre criza din Ucraina.

Există totuși mai multe variante de țări care să găzduiască acest summit, printre care Serbia și Ungaria. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic a declarat duminică că țara sa este pregătită să găzduiască această întâlnire.

„(Serbia) este ţara unde preşedintele Trump are cel mai mare sprijin în toată Europa. Nicio ţară nu se compară cu Serbia când vine vorba despre nivelul de sprijin pentru Trump. Pe de altă parte, este ţara unde preşedintele Putin este încă foarte, foarte popular. Aşadar, cred că este un loc de pe Glob care ar fi foarte potrivit pentru amândoi” să aibă o întâlnire, crede preşedintele Vucic.

De asemenea, Vladimir Djabarov, prim-vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat din Rusia, crede că Ungaria ar putea fi o altă variantă de locație, fiind considerată neutră.

Ungaria, sub conducerea premierului Viktor Orban, a fost un susținător constant al relațiilor bune cu Rusia, dar și cu Donald Trump, pe care l-a susținut la alegerile prezidențiale din noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Donald Trump #Emiratele Arabe Unite #Vladimir Putin

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.