Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a luat miercuri 20 decembrie 2023, apărarea vedetei de cinema Gerard Depardieu, denunţând o „vânătoare de oameni”. Actorul este acuzat de viol și agresiune sexuală, iar un reportaj difuzat recent îl arată folosind cuvinte misogine şi jignitoare la adresa unor femei.

Emmanuel Macron a contrazis-o de Rima Abdul Malak, ministrul culturii, care a anunţat vinerea trecută că o „procedură disciplinară” va fi declanşată de Marea Cancelarie a Legiunii de Onoare la adresa actorului, vizat de două plângeri în Franţa pentru viol şi agresiune sexuală şi pus sub acuzare în cele două cazuri.

Actorul respinge acuzaţiile. „Există un lucru pe care nu-l voi face niciodată, aceasta este vânătoarea de oameni. Detest asta”, a răspuns şeful statului francez, scrie digi24.ro.

Preşedintele s-a declarat „mare admirator al lui Gerard Depardieu (…), un imens actor”. „El a făcut ca Franţa să fie cunoscută, marii noştri actori, marele noastre personaje, în întreaga lume (…) Franţa se mândreşte cu el”, a continuat Emmanuel Macron.

Emmanuel Macron a apreciat miercuri că Rima Abdul Malak s-a „hazardat” atunci când a vorbit despre o procedură prin care i-ar putea fi retrasă Legiunea de Onoare actorului. Macron a adăugat că Legiunea de Onoare (înfiinţată în 1996 de Jacques Chirac) „este un ordin asupra căruia eu sunt de fapt cel care decid şi care nu este aici pentru a face morală”. „Prin urmare, nu pe baza unui reportaj sau a vreunui lucru se retrage Legiunea de Onoare unui artist”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Puteţi să acuzaţi pe cineva, este posibil să existe victime, dar există de asemenea o prezumţie de nevinovăţie”, a mai spus Macron, exprimându-şi temerea privind bascularea într-o „eră a suspiciunii”. Declaraţiile lui Emmaneul Macron au fost imediat criticate de lideri politici de stânga şi ecologişti din Franţa. Sophie Bussiere, purtătoarea de cuvânt a ecologiştilor, a descris pe reţelele sociale un preşedinte al Franţei „promotor-şef al culturii violului”.

#acuzatii #Emanuel Macron #Gerard Depardieu #viol

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.