Peste 3,4 milioane MWh de energie electrică au fost achiziționate de SA „Energocom” în cadrul obligației de serviciu public, aproximativ 90% din aceste volume provenind din import, pentru a acoperi necesarul pieței interne a Republicii Moldova în anul 2025.

Pentru realizarea importurilor, compania a participat la peste 1 500 de licitații de rezervare a capacității transfrontaliere, inclusiv 365 de licitații zilnice de tip Day Ahead și peste 1 100 de licitații Intra Day, dintre care mai mult de 300 s-au desfășurat pe timp de noapte. Energia a fost achiziționată de la opt companii locale și zece companii străine, preponderent din România și Ucraina, precum și de pe piețele SPOT din România și Republica Moldova, operate de OPCOM, BRM și OPEM. În acest context, au fost negociate și semnate peste 100 de contracte-cadru și individuale.

Prețul mediu de achiziție nu a fost anunțat de companie, însă potrivit ultimelor date, pentru luna noiembrie acesta a constituit 134,70 EUR/MWh, în creștere cu 1,7% față de luna precedentă.

În paralel, în calitate de furnizor central, compania a procurat peste 950 de mii MWh produși de peste 200 de producători eligibili din surse regenerabile, precum și de CET-urile Termoelectrica și CET-Nord, contribuind la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică.

Guvernul a aprobat în luna decembrie prelungirea până la 31 decembrie 2026 a obligației de serviciu public pentru SA „Energocom”, hotărârea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. Potrivit Ministerului Energiei, măsura este necesară pentru a evita riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie electrică și al unor creșteri bruște de preț, în condițiile în care licitațiile organizate pentru achiziția energiei destinate anului 2026 au fost anulate din cauza volumelor insuficiente sau a prețurilor prea ridicate.

În ceea ce privește tarifele pentru populație, de la 1 august, consumatorii din centrul și sudul țării achită 3,59 lei/kWh, cu 51 de bani mai puțin față de tariful anterior. Populația din nordul țării achită 4 lei pentru un kWh, cu 68 de bani/kWh mai puțin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#energie electrica #Energocom #tarif

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.