Mai multe semne albastre au fost pictate cu spray pe trotuarele din Londra pentru a marca locurile unde au fost furate telefoane mobile. Inițiativa aparține poliției londoneze, care dorește să crească gradul de conștientizare și să reducă piața neagră a telefoanelor furate, estimată la 50 de milioane de lire sterline pe an, transmite adevărul.ro.

În ultimii doi ani, polițiștii au recuperat peste 1000 de telefoane furate, dar mai puțin de jumătate au putut fi returnate proprietarilor, deoarece aceștia nu au putut fi identificați. Pentru a preveni astfel de situații, autoritățile îi sfătuiesc pe londonezi să își seteze un contact de urgență, permițând astfel poliției să contacteze rudele în caz de nevoie, relatează BBC.

Detectivul sergent Marc Cananur a explicat că furtul telefoanelor mobile nu se rezumă doar la pierderea dispozitivului în sine.

„Este vorba și despre ce pot face infractorii cu acel telefon ulterior”, a spus el.

Frauda asociată telefoanelor mobile generează aproximativ 7000 de lire sterline pe zi și alimentează rețelele infracționale organizate. Potrivit Action Fraud, serviciul de raportare a fraudelor și a criminalității cibernetice, infracțiunile legate de telefoane mobile sunt în creștere.

Hoții accesează cel mai frecvent aplicații bancare, conturi de criptomonede și platforme de creditare, transferând bani din conturile victimelor sau efectuând achiziții frauduloase.

Pentru a combate furtul de telefoane, Poliția din Londra desfășoară o amplă acțiune de confiscare a bicicletelor și trotinetelor electrice ilegale – mijloace de transport utilizate frecvent de hoți. De la începutul operațiunii, în iulie 2023, forțele de ordine au confiscat peste 500 de biciclete electrice și trotinete ilegale – mai multe decât orice altă unitate de poliție din Marea Britanie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Furt #Londra #telefoane

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.