Incidentul din satul Costești, raionul Ialoveni, acolo unde un carusel s-a prăbușit peste câțiva copii la o sărbătoare, ar fi fost provocat de doi adolescenți. Cel puțin asta susține agentul economic, într-o declarație publică.

„Din investigațiile preliminare, incidentul a fost cauzat de nerespectarea instrucțiunilor de siguranță de către doi adolescenti, care au schimbat locurile exact înainte de a fi pus în funcțiune caruselul. Această acțiune a dus la modificarea centrului de greutate al instalației, provocând răsturnarea acesteia.

Ținem să subliniem că incidentul nu a fost generat de o defecțiune tehnică a echipamentului. Toate caruselele noastre sunt verificate periodic si funcționează conform standardelor de siguranță. În prezent, suntem în contact direct cu părinții copiilor implicați, oferind tot sprijinul necesar”, menționează administratorul Ivan Begal.

Administratorul mai scrie că regretă incidentul de la Costești și că „acesta este un caz unic si primul de acest gen înregistrat în întreaga noastră perioadă de activitate, care a început în anul 2018”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că cinci minori din cei șapte, care au avut de suferit în seara de duminică, au fost transportați la Institutul Mamei şi Copilului în Chișinău. Responsabilii instituției susțin că minorii au fost examinați, iar ulterior externați la domiciliu. Aceștia aveau zgârieturi și leziuni ușoare, iar internarea în spital nu a fost necesară. Poliția a inițiat un proces penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

Într-o reacție publică, autoritățile locale regretă incidentul și dau asigurări că vor lua „măsuri pentru ca sărbătorile să fie prilej doar de bucurie”. Cazul se află în vizorul Avocatului pentru drepturile copilului.

Avocatul copilului monitorizează cazul din Costești. S-a sesizat din oficiu

#carusel #Costești #reacție

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.