Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a transmis miercuri, 12 iulie curent, şefului guvernului spaniol şi preşedinte prin rotaţie al Consiliului Uniunii Europene, Pedro Sanchez, dorinţa sa de a fi reactivat procesul de aderare al Ankarei la UE, transmite EFE.

Erdogan i-a făcut această solicitare lui Sanchez în cadrul unei întâlniri bilaterale la Vilnius, în marja summitului NATO. Surse diplomatice spaniole au relatat că întâlnirea a avut loc la cererea Turciei şi că Sanchez nu a asumat niciun angajament concret ca răspuns la solicitarea lui Erdogan, el explicând că este vorba de o decizie care trebuie să fie agreată de cei 27 de membri şi că nu poate vorbi în numele tuturor.

El a insistat însă asupra poziţiei tradiţionale a Spaniei pentru o relaţie pozitivă între ambele părţi şi asupra sprijinului Madridului în sensul de a ajuta în toate capitolele deschise pentru ca Turcia să obţină aderarea.

Spania a susţinut întotdeauna viitoarea aderare a Turciei la Uniunea Europeană, cu condiţia ca aceasta să îndeplinească toate cerinţele valabile pentru orice candidat. Sanchez a profitat de ocazie pentru a-l lăuda pe Erdogan pentru rolul de mediere al Turciei în unele aspecte legate de războiul din Ucraina, iar cei doi lideri au discutat despre viitoarea apartenenţă a Suediei la NATO, după ce Ankara s-a angajat luni să ridice dreptul de veto asupra aderării acestei ţări la Alianţă.

Dar guvernul spaniol subliniază că ridicarea acelui veto nu poate fi legată de aderarea Turciei la UE, deoarece sunt două organizaţii diferite. Ei au coincis, de asemenea, în a sublinia relaţia bilaterală excelentă care există în prezent, despre care au subliniat că are un caracter strategic, în aşteptarea viitorului summit între Spania şi Turcia, a cărui organizare îi revine celei dintâi.

Erdogan a mulţumit încă o dată Spaniei pentru contribuţia sa la securitatea Turciei prin prezenţa la baza de la Adana, la 150 de kilometri de frontiera siriană, a unei baterii antiaeriene care să garanteze, în cadrul NATO, protecţia teritoriului turc împotriva unor eventuale atacuri cu rachete.

Erdogan, cu o nouă condiție pentru intrarea Suediei în NATO! Vrea Turcia în UE. Ce-i dă de înțeles Scholz?

Erdogan şi-a dat acordul să sprijine aderarea Suediei la NATO. Anunțul făcut de Stoltenberg

#Recep Tayyip Erdogan #Spania #turcia #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.