Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi-a dat acordul să sprijine aderarea Suediei la NATO, pe care o blochează de peste un an, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a promis, în urma unei discuţii de mai multe ore cu premierul suedez Ulf Kristersson, mediate de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, că va transmite parlamentului de la Ankara, spre ratificare, protocolul pentru aderarea Suediei la NATO.

„Sunt bucuros să anunţ că preşedintele Erdogan a acceptat să transmită protocolul de aderare a Suediei parlamentului turc, cât mai curând posibil şi să acţioneze cu adunarea pentru a garanta ratificarea”, a declarat responsabilul la finalul unei întâlniri cu liderul turc premierul suedez, Ulf Kristersson, în ajunul unui summit NATO la Vilnius.

În comunicatul transmis de Alianţa Nord-Atlantică nu este precizat însă un orizont de timp pentru acest demers al liderului turc.

Negocierile Turciei cu UE în vederea unei aderări au fost oprite de mai mulţi ani. Comisia Europeană (CE) aprecia în 2020 că aceste negocieri se aflau într-un „punct mort” din cauza unor decizii contrare intereselor UE luate de către Ankara în domeniul drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Duminică, într-o convorbire la telefon cu preşedintele american Joe Biden, cu care urmează să se întâlnească tête-à-tête la Vilnius, Recep Tayyip Erdogan a reiterat că unda verde turcă a aderării Suediei la NATO depinde de „realizarea punctelor înscrise în Acordul tripartit”, semnat la summitul NATO la Madrid anul trecut, de către Turcia, Suedia şi Finlanda.

Recep Tayyip Erdogan a reproșat până acum Suediei o presupusă indulgenţă faţă de activişti kurzi refugiaţi pe teritoriul suedez.

Turcia şi Ungaria au fost ultimele ţări care s-au opus aderării Suediei la NATO, în pofida unor măsuri adoptate de către această ţară scandinavă, inclusiv o reformare a Constituţiei suedeze şi adoptarea unei legi antiteroriste.

#Erdogan #NATO #Ucraina

O eventuală demitere a șefei Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, în urma atacului cibernetic care a dus la expunerea datelor personale a circa 750.000 de cetățeni, va putea fi examinată după încheierea investigației interne. Declarația a fost făcută de deputatul PAS Dorian Istratii, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea.

Acetsa a precizat că în domeniul securității cibernetice sunt responsabile mai multe instituții, inclusiv Agenția de Guvernare Electronică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC). Potrivit lui, Guvernul ar trebui să prezinte o poziție comună după încheierea tuturor procedurilor de investigare.

„La moment, ceea ce se face este investigația internă acolo și cred că cel mai pertinent este ca Guvernul să vină cu o reacție consolidată, după finalizarea tuturor procedurilor”, a declarat Dorian Istratii.

Totodată, deputatul a subliniat necesitatea consolidării investițiilor în securitatea cibernetică și a atragerii specialiștilor calificați pentru a preveni incidente similare.

„Trebuie să fortificăm investițiile în domeniu, trebuie să avem specialiști foarte buni care să lucreze în acest domeniu, să putem să ne apărăm”, a afirmat parlamentarul.

Amintim că un atac cibernetic asupra sistemelor informatice ale autorităților a dus la expunerea datelor personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni. Circumstanțele incidentului și responsabilitățile instituțiilor implicate urmează să fie clarificate în cadrul investigațiilor.