Peste 60.000 de oameni au murit în Europa anul trecut din cauza căldurii extreme

Peste 60.000 de decese sunt atribuite perioadelor de caniculă care au afectat Europa în vara lui 2022, potrivit unui studiu amplu publicat în revista științifică Nature Medicine, citat de Iefiemerida.

Experții cer o intensificare a eforturilor pentru a face față viitoarelor valuri de căldură extremă. Estimările oamenilor de știință de la Institutul Francez de Cercetare în Sănătate (Isnerm) și Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) estimează că, dacă nu va exista un răspuns eficient la această problemă, continentul european va înregistra cel puțin 68.000 de decese din cauza căldurii în fiecare vară până în 2030 și peste 94.000 până în 2040.

Europa – vara lui 2022 a fost cea mai fierbinte înregistrată pe Bătrânul Continent

Vara lui 2022 a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată în Europa și a fost caracterizată de valuri de căldură consecutive, temperaturi ridicate record, secetă și incendii de pădure. Oamenii de știință au analizat datele despre temperatură și mortalitate în perioada 2015-2022 în 823 de regiuni din 35 de țări europene a căror populație depășește, în total, 543 de milioane de oameni.

Oamenii de știință au putut apoi, pe baza modelelor epidemiologice, să calculeze decesele legate de creșterea temperaturii în fiecare regiune, pe săptămână. Astfel, în total, din 30 mai până în 4 septembrie 2022, au estimat că 61.672 de decese pot fi atribuite căldurii. Un val foarte puternic de căldură s-a înregistrat în perioada 18-24 iulie și se estimează că 11.637 de persoane au murit atunci din cauza condițiilor meteorologice extreme.

„Numărul deceselor este foarte mare. Cunoșteam consecințele căldurii (asupra sănătății) pe baza unui studiu anterior din 2003, dar cu această analiză vedem că rămâne multă muncă de făcut pentru a proteja populația”, a declarat pentru AFP Hicham Achebak, cercetător la Inserm și unul dintre autorii studiului.

În vara lui 2003, când Europa a cunoscut unul dintre cele mai grave valuri de caniculă din istoria sa, aproximativ 70.000 de oameni au murit din cauza căldurii extreme.

Europa – țările mediteraneene au avut cea mai mare mortalitate din cauza temperaturilor extreme în 2022

Studiul a constatat că țările mediteraneene (Grecia, Italia, Portugalia și Spania) au avut cea mai mare mortalitate raportată la populația lor. „ Zona Mării Mediterane suferă de deșertificare, valurile de căldură se intensifică în timpul verii tocmai din cauza acestor condiții mai uscate”, a explicat coautorul studiului, Joan Ballester, profesor la ISGlobal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În iulie anul trecut, termometrele din Portugalia au indicat 47 de grade Celsius, apropiindu-se de recordul absolut de 47,3 grade înregistrat în această țară în 2003. În cifre absolute, cele mai multe decese legate de căldură au fost înregistrate în Italia (18.010), Spania (11.324) și Germania (8.173).

Pe măsură ce schimbările climatice cauzate de om duc la creșterea temperaturii, valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente și mai intense. Căldura extremă provoacă insolație sau agravează afecțiunile cardiovasculare și respiratorii, putând duce la deces. Persoanele în vârstă sunt una dintre cele mai vulnerabile categorii ale populației.

#canicula #Europa #decese

Burnoutul și oboseala cronică au trăsături comune, dar se depășesc total diferit și afectează starea omului în mod distinct, avertizează specialiștii. Solicitată de IPN, psihologul clinician și psihoterapeuta Doina Chiosa a precizat că oboseala firească este o reacție normală a corpului la efort și dispare cu recuperare, după odihnă, în timp ce burnoutul persistă, afectează motivația și emoțiile, și chiar necesită intervenție profesională.

Doina Chiosa, psihoterapeută în formare, a remarcat că tot mai des pacienții vin la cabinet considerând că sunt doar obosiți, dar de fapt prezintă semne de epuizare emoțională și lipsă de motivație.

„În practica psihologică, vin frecvent clienți care se plâng spunând „nu mă mai pot concentra”, „mă simt golit de energie”, „nu mai am chef de nimic”, considerând că este oboseală ordinară. Însă evaluarea indică semne clare de epuizare emoțională și demotivare profesională – criterii-cheie pentru burnout”, explică specialista.

Burnoutul este definit de Organizația Mondială a Sănătății ca un fenomen ocupațional, asociat direct cu stresul cronic la locul de muncă. Se manifestă prin epuizare emoțională, detașare de sarcinile profesionale și scăderea eficienței. Stresul obișnuit poate fi o reacție adaptivă, dar atunci când devine cronic, iar resursele de recuperare sunt insuficiente, nivelul ridicat de cortizol perturbă somnul, imunitatea și funcțiile cognitive.

Pe de altă parte, oboseala cronică este o afecțiune medicală recunoscută, cu un șir de cauze complexe, de la factori infecțioși și imunologici, până la cei neuroendocrini și psihologici. Simptomul principal este oboseala severă și persistentă, care nu dispare cu odihna și afectează semnificativ viața de zi cu zi.

Potrivit psihologului clinician, burnoutul apare adesea ca urmare a unei combinații de factori profesionali, psihologici și organizaționali, care generează stres cronic și reduc resursele pentru recuperare.

Printre cauzele profesionale se numără sarcinile excesive, termenele nerealiste, lipsa controlului asupra muncii, neaprecierea eforturilor depuse, climatul conflictual sau lipsa suportului, precum și discrepanțele dintre valorile personale și cele ale organizației.

Stilul de viață și cultura muncii contribuie substanțial la epuizare. Doina Chiosa accentuează că mentalitatea „mereu disponibil” și lipsa limitelor clare între viața profesională și cea personală cresc nivelul de stres cronic și reduc timpul necesar recuperării.

Potrivit psihologului Doina Chiosa, acest fenomen are un impact semnificativ atât asupra sănătății fizice, cât și asupra celei emoționale. Printre efectele cel mai des întâlnite sunt insomnia, gastrita, colita, sindromul de intestin iritabil, sentimentul constant de gol interior, lipsa energiei emoționale, nervozitatea crescută, cinismul față de muncă și viață, pierderea satisfacției personale, precum și riscul de depresie.

Nu trebuie ignorate niște semne clare de alarmă: „oboseala care nu dispare nici după concediu, tulburările de somn, dificultățile de concentrare și stările de iritabilitate sau lipsa de motivație nu mai sunt indicatori de stres obișnuit”, remarcă Doina Chiosa.

Psihologul mai spune că atunci când simptomele sunt deja severe sau persistă câteva luni, voința nu ajută.

„Voința personală este importantă pentru a cere ajutor, dar recuperarea reală presupune de multe ori intervenție profesională și schimbări în mediul de lucru”, adaugă experta.

Prevenirea și depășirea burnoutului necesită o abordare integrată, care să combine schimbări personale cu sprijin profesional și social. Specialista recomandă să fie stabilite limite clare între muncă și viața privată, să fie revizuite obiceiurile zilnice și să se urmeze terapie, pentru identificarea surselor de stres, dezvoltarea strategiilor de adaptare și reconectarea cu nevoile personale.

Atunci când simptomele de epuizare persistă mai mult de două-trei luni și afectează viața personală, profesională sau sănătatea fizică, este recomandată evaluarea de către un psiholog sau medic psihiatru. Intervenția medicală este necesară în anumite situații – tulburările de somn, anxietatea sau depresia, asociate burnoutului.