Peste 60.000 de decese sunt atribuite perioadelor de caniculă care au afectat Europa în vara lui 2022, potrivit unui studiu amplu publicat în revista științifică Nature Medicine, citat de Iefiemerida.

Experții cer o intensificare a eforturilor pentru a face față viitoarelor valuri de căldură extremă. Estimările oamenilor de știință de la Institutul Francez de Cercetare în Sănătate (Isnerm) și Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) estimează că, dacă nu va exista un răspuns eficient la această problemă, continentul european va înregistra cel puțin 68.000 de decese din cauza căldurii în fiecare vară până în 2030 și peste 94.000 până în 2040.

Europa – vara lui 2022 a fost cea mai fierbinte înregistrată pe Bătrânul Continent

Vara lui 2022 a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată în Europa și a fost caracterizată de valuri de căldură consecutive, temperaturi ridicate record, secetă și incendii de pădure. Oamenii de știință au analizat datele despre temperatură și mortalitate în perioada 2015-2022 în 823 de regiuni din 35 de țări europene a căror populație depășește, în total, 543 de milioane de oameni.

Oamenii de știință au putut apoi, pe baza modelelor epidemiologice, să calculeze decesele legate de creșterea temperaturii în fiecare regiune, pe săptămână. Astfel, în total, din 30 mai până în 4 septembrie 2022, au estimat că 61.672 de decese pot fi atribuite căldurii. Un val foarte puternic de căldură s-a înregistrat în perioada 18-24 iulie și se estimează că 11.637 de persoane au murit atunci din cauza condițiilor meteorologice extreme.

„Numărul deceselor este foarte mare. Cunoșteam consecințele căldurii (asupra sănătății) pe baza unui studiu anterior din 2003, dar cu această analiză vedem că rămâne multă muncă de făcut pentru a proteja populația”, a declarat pentru AFP Hicham Achebak, cercetător la Inserm și unul dintre autorii studiului.

În vara lui 2003, când Europa a cunoscut unul dintre cele mai grave valuri de caniculă din istoria sa, aproximativ 70.000 de oameni au murit din cauza căldurii extreme.

Europa – țările mediteraneene au avut cea mai mare mortalitate din cauza temperaturilor extreme în 2022

Studiul a constatat că țările mediteraneene (Grecia, Italia, Portugalia și Spania) au avut cea mai mare mortalitate raportată la populația lor. „ Zona Mării Mediterane suferă de deșertificare, valurile de căldură se intensifică în timpul verii tocmai din cauza acestor condiții mai uscate”, a explicat coautorul studiului, Joan Ballester, profesor la ISGlobal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În iulie anul trecut, termometrele din Portugalia au indicat 47 de grade Celsius, apropiindu-se de recordul absolut de 47,3 grade înregistrat în această țară în 2003. În cifre absolute, cele mai multe decese legate de căldură au fost înregistrate în Italia (18.010), Spania (11.324) și Germania (8.173).

Pe măsură ce schimbările climatice cauzate de om duc la creșterea temperaturii, valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente și mai intense. Căldura extremă provoacă insolație sau agravează afecțiunile cardiovasculare și respiratorii, putând duce la deces. Persoanele în vârstă sunt una dintre cele mai vulnerabile categorii ale populației.

#canicula #decese #Europa

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.