Erdogan a discutat la telefon cu Putin și i-a transmis dictatorului rus dorința sa ca armata rusă să „curețe” nordul Siriei de forțele militanților kurzi.

„Este important şi prioritar ca zona de-a lungul frontierei să fie curăţată de terorişti, pe o suprafaţă de cel puţin 30 de km în adâncime, în conformitate cu memorandumul de la Soci din 2019”, a afirmat Erdogan, făcând referire la luptătorii kurzi ai Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG) din nordul Siriei, conform unui comunicat al preşedinţiei turce.

Conform Kremlinului, cei doi lideri au discutat despre „problematica” rezolvării conflictului din Siria pe baza „respectării condiţiilor” acordului ruso-turc din 2019. „Organele de apărare şi de politică externă ale celor două ţări vor continua în acest sens contactele strânse”, a precizat, într-un comunicat, Kremlinul.

Şeful statului turc ameninţa de la începutul lunii noiembrie cu lansarea unei operaţiuni militare terestre în nordul Siriei pentru a-i respinge pe combatanţii YPG pe care Turcia îi acuză că se află în spatele atentatului care a făcut şase morţi la Istanbul la 13 noiembrie. Forţele kurde au negat orice implicare.

În 2019, un acord între Turcia şi Rusia a pus capăt unei alte ofensive turce, promiţând crearea unei „zone de securitate” de 30 de km pentru a proteja Turcia de atacuri care ar putea veni de pe teritoriul Siriei.

Un acord în termeni similari a fost încheiat, separat, între Turcia şi Statele Unite în 2019. Turcia reproşează Rusiei, precum şi SUA, că nu respectă aceste acorduri şi că nu au îndepărtat YPG de granița turcă. Turcia a lansat, pe 20 noiembrie, o serie de raiduri aeriene în nord-estul Siriei asupra unor poziţii ale combatanţilor kurzi, pe care îi califică drept „terorişti”.

Câteva sute de soldaţi ai coaliţiei internaţionale sunt desfăşuraţi în această regiune aflată sub controlul Forţelor Democrate Siriene (FDS, dominate de kurzi), vârful de lance al luptei împotriva grupării jihadiste Stat Islamic alungată din fiefurile sale din Siria în 2019. Rusia şi SUA şi-au exprimat opoziţia faţă de o nouă incursiune terestră a Turciei în nordul Siriei.

#Erdogan #Putin

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.