Erdogan a discutat la telefon cu Putin și i-a transmis dictatorului rus dorința sa ca armata rusă să „curețe” nordul Siriei de forțele militanților kurzi.

„Este important şi prioritar ca zona de-a lungul frontierei să fie curăţată de terorişti, pe o suprafaţă de cel puţin 30 de km în adâncime, în conformitate cu memorandumul de la Soci din 2019”, a afirmat Erdogan, făcând referire la luptătorii kurzi ai Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG) din nordul Siriei, conform unui comunicat al preşedinţiei turce.

Conform Kremlinului, cei doi lideri au discutat despre „problematica” rezolvării conflictului din Siria pe baza „respectării condiţiilor” acordului ruso-turc din 2019. „Organele de apărare şi de politică externă ale celor două ţări vor continua în acest sens contactele strânse”, a precizat, într-un comunicat, Kremlinul.

Şeful statului turc ameninţa de la începutul lunii noiembrie cu lansarea unei operaţiuni militare terestre în nordul Siriei pentru a-i respinge pe combatanţii YPG pe care Turcia îi acuză că se află în spatele atentatului care a făcut şase morţi la Istanbul la 13 noiembrie. Forţele kurde au negat orice implicare.

În 2019, un acord între Turcia şi Rusia a pus capăt unei alte ofensive turce, promiţând crearea unei „zone de securitate” de 30 de km pentru a proteja Turcia de atacuri care ar putea veni de pe teritoriul Siriei.

Un acord în termeni similari a fost încheiat, separat, între Turcia şi Statele Unite în 2019. Turcia reproşează Rusiei, precum şi SUA, că nu respectă aceste acorduri şi că nu au îndepărtat YPG de granița turcă. Turcia a lansat, pe 20 noiembrie, o serie de raiduri aeriene în nord-estul Siriei asupra unor poziţii ale combatanţilor kurzi, pe care îi califică drept „terorişti”.

Câteva sute de soldaţi ai coaliţiei internaţionale sunt desfăşuraţi în această regiune aflată sub controlul Forţelor Democrate Siriene (FDS, dominate de kurzi), vârful de lance al luptei împotriva grupării jihadiste Stat Islamic alungată din fiefurile sale din Siria în 2019. Rusia şi SUA şi-au exprimat opoziţia faţă de o nouă incursiune terestră a Turciei în nordul Siriei.

#Erdogan #Putin

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia