Aleksandar Vučić a cerut pace duminică, 11 decembrie curent, menționând în același timp că Serbia a luat măsuri pentru a se proteja. Președintele Serbiei a dat de înțeles că ar fi pusă la cale de către Kosovo o încercare de a rezolva „problema serbă”. Între timp, la ora publicării știrii, pe mai multe conturi de Telegram au apărut imagini din care se înțelege că forțele speciale se îndreaptă spre granițe. „Polițiștii și militarii sunt pregătiți să îndeplinească indicațiile”.

Pe fondul escaladării conflictului dintre Serbia și Kosovo, președintele sârb, Aleksandar Vučić, a numit 11 decembrie 2022 cea mai dificilă zi din activitatea sa în cele mai înalte posturi din Serbia (președinte și prim-ministru). El le-a cerut sârbilor să păstreze pacea și să nu cedeze provocărilor.

„Oamenii noștri au o noapte grea și trebuie să fiu cu ei. Avem asigurări de la Forța NATO din Kosovo că nu va exista nicio acțiune violentă. Am luat anumite măsuri pentru a ne proteja țara”, a anunțat Vučić.

El a reacționat, de asemenea, la o declarație comună a Ambasadelor SUA la Belgrad și Pristina, în care Washingtonul a cerut desființarea baricadelor ilegale din nordul Kosovo și încetarea amenințărilor cu violența. Potrivit lui Vučić, el se aștepta la acest „mesaj”, dar a fost dezamăgit de el. Kosovo, după cum s-a exprimat liderul sârb, este „creația” Statelor Unite „și ei o protejează”.

„Este vorba despre încercarea de a pune capăt problemei sârbe din Kosovo, în care este implicat [prim-ministrul kosovar Albin] Kurti, autoritățile de la Pristina și o parte semnificativă a comunității internaționale”, a subliniat Vučić.

În ajunul zilei de 10 decembrie, în nordul Kosovo, unde locuiesc în principal sârbi, au început să apară baricade, în plus, locuitorii au început să blocheze drumurile către punctele de trecere a frontierei. Motivul tulburărilor a fost arestarea polițistului kosovar și etnicului sârb Dejan Pantic. El și unii dintre colegii săi în urmă cu câteva zile au refuzat să continue să slujească în poliția din Kosovo și și-au părăsit postul din orașul Kosovska Mitrovica.

Pe 11 decembrie, autoritățile din Kosovo au făcut apel la comanda contingentului NATO din republica parțial recunoscută (KFOR) cu o cerere de îndepărtare a baricadelor din nordul provinciei. Kurti a indicat că așteaptă un răspuns până seara, iar în caz de refuz, demontarea baricadelor ar putea fi efectuată de forțele de securitate kosovar. Vučić a convocat apoi o reuniune a Consiliului de Securitate Sârb.

#Albin Kurti #Aleksandar Vucic #Kosovo #Serbia

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.