Alianţa de şase partide de opoziţie din Turcia s-a fracturat vineri, 3 martie curent, în privinţa alegerii unui candidat comun pentru a-l înfrunta pe preşedintele în exerciţiu, Recep Tayyip Erdogan, la alegerile de la 14 mai.

Fondatoarea şi preşedinta Partidului Bun (IYI), Meral Aksener, a refuzat să susţină candidatura lui Kemal Kilicdaroglu, şeful CHP, principala formaţiune din această platformă, ales de cinci dintre cele şase partide. Partidul Bun este a doua cea mai importantă formaţiune a alianţei.

Într-o alocuţiune televizată, Meral Aksener a spus că alegerea lui Kilicdaroglu, care urmează a fi oficializată luni, a rezultat din „mici calcule” contrare interesului general al Turciei.

„Începând de ieri, Masa celor Şase (supranumele alianţei – n.r.) şi-a pierdut capacitatea de a reflecta voinţa naţiunii”, a spus Aksener. „Această alianţă nu mai este o platformă de bun simţ în care să se poată vorbi despre potenţiali candidaţi: ea a devenit un birou notarial care lucrează la aprobarea unui singur candidat”, a denunţat ea.

Meral Aksener a făcut apel la primarii populari ai oraşelor Istanbul şi Ankara, Ekrem Imamoglu şi Mansur Yavas, ambii membri ai CHP, să candideze la prezidenţiale.

„Naţiunea vă iubeşte, naţiunea vă cere”, a spus ea la finalul unei reuniuni cu cadrele partidului său.

Susţinându-l pe „preşedintele său” Kemal Kilicdaroglu, Yavas s-a declarat pregătit marţi să îşi îndeplinească „datoria” dacă alianţa i-o cere.

Imamoglu şi-a exprimat clar sprijinul pentru o candidatură a preşedintelui CHP. Liderii celor şase partide de opoziţie s-au întâlnit joi, cu aşteptarea să cadă de acord asupra unui candidat comun, ce urma să fie Kilicdaroglu, însă după întâlnire s-au intensificat relatările despre neînţelegeri între formaţiuni.

Preşedintele Erdogan, la putere de 20 de ani şi candidat la un nou mandat, a anunţat miercuri menţinerea datei alegerilor prezidenţiale şi parlamentare la mijlocul lunii mai, în ciuda seismului de la 6 februarie, lăsând opoziţiei abia zece săptămâni să se organizeze şi să facă campanie. Cutremurul cu o magnitudine de 7,8 a devastat 11 provincii din sudul Turciei, făcând 45.000 de morţi, în timp ce 3,3 milioane de persoane au fost strămutate.

#opozitie #Recep Tayyip Erdogan #turcia

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.