Alianţa de şase partide de opoziţie din Turcia s-a fracturat vineri, 3 martie curent, în privinţa alegerii unui candidat comun pentru a-l înfrunta pe preşedintele în exerciţiu, Recep Tayyip Erdogan, la alegerile de la 14 mai.

Fondatoarea şi preşedinta Partidului Bun (IYI), Meral Aksener, a refuzat să susţină candidatura lui Kemal Kilicdaroglu, şeful CHP, principala formaţiune din această platformă, ales de cinci dintre cele şase partide. Partidul Bun este a doua cea mai importantă formaţiune a alianţei.

Într-o alocuţiune televizată, Meral Aksener a spus că alegerea lui Kilicdaroglu, care urmează a fi oficializată luni, a rezultat din „mici calcule” contrare interesului general al Turciei.

„Începând de ieri, Masa celor Şase (supranumele alianţei – n.r.) şi-a pierdut capacitatea de a reflecta voinţa naţiunii”, a spus Aksener. „Această alianţă nu mai este o platformă de bun simţ în care să se poată vorbi despre potenţiali candidaţi: ea a devenit un birou notarial care lucrează la aprobarea unui singur candidat”, a denunţat ea.

Meral Aksener a făcut apel la primarii populari ai oraşelor Istanbul şi Ankara, Ekrem Imamoglu şi Mansur Yavas, ambii membri ai CHP, să candideze la prezidenţiale.

„Naţiunea vă iubeşte, naţiunea vă cere”, a spus ea la finalul unei reuniuni cu cadrele partidului său.

Susţinându-l pe „preşedintele său” Kemal Kilicdaroglu, Yavas s-a declarat pregătit marţi să îşi îndeplinească „datoria” dacă alianţa i-o cere.

Imamoglu şi-a exprimat clar sprijinul pentru o candidatură a preşedintelui CHP. Liderii celor şase partide de opoziţie s-au întâlnit joi, cu aşteptarea să cadă de acord asupra unui candidat comun, ce urma să fie Kilicdaroglu, însă după întâlnire s-au intensificat relatările despre neînţelegeri între formaţiuni.

Preşedintele Erdogan, la putere de 20 de ani şi candidat la un nou mandat, a anunţat miercuri menţinerea datei alegerilor prezidenţiale şi parlamentare la mijlocul lunii mai, în ciuda seismului de la 6 februarie, lăsând opoziţiei abia zece săptămâni să se organizeze şi să facă campanie. Cutremurul cu o magnitudine de 7,8 a devastat 11 provincii din sudul Turciei, făcând 45.000 de morţi, în timp ce 3,3 milioane de persoane au fost strămutate.

#opozitie #Recep Tayyip Erdogan #turcia

Republica Moldova are una dintre cele mai mici accize la benzină și motorină din Europa, susține deputatul PAS Sergiu Lazarencu. În cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV, acesta a comentat majorarea accizei la motorină, prevăzută în politica bugetar-fiscală, și a declarat că agricultorii și transportatorii trebuie sprijiniți prin măsuri țintite.

Potrivit lui Sergiu Lazarencu, acciza la motorină va crește cu 20% de la 1 ianuarie, iar până în 2029 majorarea ar urma să ajungă la 70%.

Deputatul afirmă că, în prezent, Republica Moldova are un nivel foarte scăzut al accizelor la carburanți în raport cu statele europene.

„Noi avem acciza la motorină și la benzină și ea este aproape cea mai mică din țările Uniunii Europene. Dacă nu, cea mai mică”, a declarat Lazarencu.

El a subliniat că majorarea accizelor trebuie să fie însoțită de măsuri de sprijin pentru domeniile care vor resimți cel mai mult creșterea costurilor cu carburanții.

„Ce trebuie să facem ca Guvern, și asta noi vom face, este ca, țintit, să ajutăm transportatorii, agricultorii, poate și companiile de distribuție, ca să nu afecteze în prețul final aceste scumpiri”, a spus Sergiu Lazarencu.