Protestatari pro-palestinieni au ieșit în stradă în mari capitale europene și în metropole din America de Nord, sâmbătă și duminică, pentru a-și exprima solidaritatea față de palestinieni după conflictul armat violent care a erupt în Gaza, Cisiordania și Israel în ultima săptămână.

Poliția din Paris a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor pro-palestinieni care s-au adunat neautorizat în capitala franceză, relatează France24. Poliția pariziană a anunțat că a arestat 44 de persoane și că un ofițer de poliție a fost rănit după ce a încercat să disperseze un grup de oameni.

Între 2.500 și 3.500 de protestatari s-au adunat în zona cartierului Barbes, un cartier de imigranți din nordul capitalei franceze. Estimările au fost făcute de ministerul francez de interne – în jur de 4.200 de polițiști au fost desfășurați.

Poliția a blocat bulevardele dar și străduțele, forțându-i pe protestatari să se retragă. Unii au aruncat cu pietre s-au au încercat să blocheze drumurile, însă în mare parte au fost dispersați de forțele de ordine. Astfel, planul protestatarilor de a merge în marș până la Piața Bastiliei a eșuat.

Protestul fusese, anterior, interzis de autorități, iar justiția franceză a confirmat verdictul. Autoritățile franceze s-au temut de posibile confruntări, după ce un marș similar în 2014 s-a soldat cu atacuri la sinagogi și confruntări violente între polițiști și manifestanți.

„Nu vrem să vedem scene de violență. Nu vrem să aducem conflictul și pe teritoriu francez”, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal

Protestatarii au sfidat, însă, decizia autorităților și au ieșit în stradă cu steaguri ale Palestinei – „Refuzăm încercările de a reduce la tăcere solidaritatea față de palestinieni și nu vom fi opriți din a protesta”, au susținut organizatorii marșului din Paris.

Mii de protestatari pro-palestienini au ieșit în stradă și în Londra. Organizatorii protestului din Marea Britanie au cerut guvernului britanic să nu mai permită ceea ce au descris drept „violența, brutalitatea și oprimarea Israelului împotriva poporului palestinian”, scrie BBC.

Demonstranții au mers în marș până la ambasada israeliană scandând „Eliberați Palestina!”

Proteste similare au avut loc și în Statele Unite și Canada – la Boston, Washington D. C., sau Montreal. La protestele din America de Nord au participat inclusiv evrei cu pancarte pe care scria „Nu în numele meu” sau „Solidari cu Palestina”, conform France24.

Ostilitățile dintre Israel și palestinieni continuă

Conflictul a început luni și a urmat unor săptămâni de creștere a tensiunilor în Ierusalimul de est. Tensiunile în creștere au culminat cu confruntări la locurile sfinte venerate de evrei și musulmani deopotrivă. Ulterior, Hamas a lansat rachete pentru a avertiza Israelul să se retragă din zonă, fapt ce a declanșat represaliile.

Cel puțin 174 de oameni au fost uciși în Gaza și cel puțin zece în Israel, de la începutul ostilităților.

Armata Israeliană a anunțat că a efectuat o operațiune pe timpul nopții pentru distrugerea unei rețele de tuneluri ale Hamas în Gaza, însă că trupele sale nu au pătruns în Gaza. De asemenea, a adăugat că de joi seară și până vineri dimineață, 220 de proiectile au fost lansate din Fâșia Gaza.

#Europa #Israel #Palestina #proteste #razboi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.