Un mic magazin de arme din Arizona a reușit mai întâi să obțină, iar apoi să rateze complet, un contract uriaș de 1 miliard de dolari cu Ucraina, scrie The Financial Times. Povestea firmei OTL Firearms, relatată de publicația britanică, ilustrează una dintre cele mai bizare și costisitoare erori din lanțurile de aprovizionare cu armament pentru Kiev, transmite bani.md.

Potrivit sursei, la scurt timp după declanșarea războiului în 2022, compania OTL Firearms — un mic retailer local dintr-un centru comercial prăfuit de la periferia orașului Tucson — a semnat un contract secret cu o agenție militară ucraineană. Acordul prevedea livrarea unei cantități uriașe de rachete și muniții de tip sovietic, în valoare totală de aproximativ un miliard de dolari, sumă comparabilă cu bugetul anual de apărare al Estoniei din acea perioadă.

În realitate, însă, firma nu avea nici experiență în exporturi militare, nici depozite logistice sau capacitate de a gestiona un contract guvernamental de asemenea amploare. Ucraina a transferat un avans de 17 milioane de euro, dar nu a primit nici măcar un glonț din partea fostului proprietar al OTL Firearms.

După un proces de arbitraj la Viena, un judecător federal din SUA a decis ca OTL să restituie întreaga sumă, cu dobânzi și cheltuieli de judecată, ceea ce a ridicat totalul la peste 20 de milioane de euro.

Între timp, compania și-a încetat activitatea vizibilă la adresa din Tucson și nu mai răspunde la solicitări, notează Financial Times, subliniind că cazul a devenit un exemplu al haosului și vulnerabilităților din rețelele globale de aprovizionare cu armament destinate Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Arizona #arme #Ucraina

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.