Candidata independentă Catherine Connolly, susținută de opoziția de stânga, a fost declarată câștigătoare a alegerilor prezidențiale din Irlanda, iar singura sa contracandidată, Heather Humphreys, membră a partidului de centru-dreapta Fine Gael, și-a recunoscut înfrângerea sâmbătă după-amiază, relatează agerpres.ro.

„Catherine va fi o președintă pentru noi toți și va fi președinta mea”, a declarat Heather Humphreys la televiziunea publică RTE.

Catherine Connolly a fost felicitată și de vicepremierul irlandez Simon Harris, tot din partea formațiunii Fine Gael, un pilon al coaliției de guvernământ.

„Îi urez mult succes”, a spus el.

Mandatul prezidențial este de șapte ani, iar rolul președintelui este în mare măsură simbolic, însă cu atribuții în consultările privind constituționalitatea proiectelor de lege, înainte de promulgare. Un președinte poate fi ales de maximum două ori.

Connolly, în vârstă de 68 de ani, a lucrat ca psiholog și ca avocat, și a fost susținută în alegeri de Sinn Fein – al doilea partid parlamentar ca mărime, de social-democrați, laburiști și alte formațiuni de stânga.

Ea s-a pronunțat vehement în favoarea palestinienilor și susține neutralitatea militară a Irlandei, criticând utilizarea aeroportului Shannon de către militarii americani. Se consideră reprezentantă a unei „mișcări” și „o voce pentru pace” și unitate.

Humphreys are 64 de ani și a fost ministru în ultimul guvern de coaliție. Are origini rurale și – la fel ca oponenta sa – este mamă a doi copii.

Ea s-a prezentat ca o candidată „de bun-simț”, pro-europeană și susținătoare a mediului de afaceri, promițând că dacă va fi aleasă își va valorifica experiența în guvern și ca manager la Credit Union. De religie protestantă, ea a susținut că are o înțelegere unică a diferitelor tradiții din Irlanda, țară majoritar catolică.

Este prima dată din 1973 când irlandezii au avut de ales doar dintre doi candidați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Catherine Connolly #Irlanda

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.