„Este pentru prima dată în istorie când CEC îngrădește dreptul la vot al cetățenilor!” Indignarea unui deputat PAS

Criticile în adresa Comisiei Electorale Centrale nu mai contenesc după ce membrii instituției au decis, sâmbătă, de a menţine numărul secțiilor de votare din diasporă la alegerile parlamentare anticipate.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, susține că este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când nu Guvernul este cel ce îngrădește dreptul de vot a cetățenilor noștri din diasporă, ci chiar organul electoral central – Comisia Electorală Centrală.

Membrul PAS a scris pe Facebook că:

„Am văzut de mai multe ori cum autoritățile statului Republica Moldova și-au bătut joc de cetățenii noștri din diasporă. Și în prezidențialele din 2016. Și în parlamentarele din 2019. Însă în cazurile menționate, problema principală era în Guvernele lui Plahotniuc. De exemplu, în parlamentarele din 2019, anume Guvernul a fost cel care a decis că în străinătate vor fi doar 125 de secții de vot și gata. Pentru prima dată în istorie avem însă o situație când nu Guvernul este cel ce îngrădește dreptul de vot a cetățenilor noștri din diasporă (MAEIE a propus 190 de secții), ci chiar organul electoral central – Comisia Electorală Centrală. Da, instituția care a fost creată prin lege anume pentru a asigura alegeri libere și corecte este cea care face tot posibilul ca să nu avem alegeri libere și corecte.”

Litvivenco spune că în spatele acestei nelegiuiri stă liderul PSRM, Igor Dodon și omul său de la CEC, Maxim Lebedinschi.

„Nu toți membrii CEC desigur, ci acea majoritate care și-a croit-o în jurul său sluga lui Dodon, Maxim Lebedinschi. Toată lumea trebuie să știe că anume Dodon și Lebedinschi sunt personajele care-și bat joc de cetățenii noștri și le încalcă dreptul constituțional de a vota”, scrie parlamentarul.

În context, deputatul PAS a îndemnat oamenii să iasă la protest, în fața CEC pentru ca membrii instituției să-și schimbe decizia și să permită deschiderea mai multor secții de votare în diasporă.

Amintim că CEC, de fapt, a decis să mențină nr. secțiilor de votare la cel care a fost la alegerile prezidențiale din 2020, în urma cărora a câștigat fotoliul de președinte Maia Sandu. Atunci, s-au creat cozi imense și în unele cazuri nu au fost suficiente buletine de vot. Anul acesta, Ministerul de Externe a recomandat să fie deschise 190 de secții, însă CEC s-a opus.

#secții de votare #diasporă #CEC #alegeri #Moldova

Zâmbește, lumea te iubește!!! Livrare gratuită 24/7Știri - pe Telegram și Facebook. Transmisiuni Live, interviuri și reportaje - pe YouTube.Culori și relaxare - pe Instagram și Tik Tok. Pentru unii, mai deosebiți - avem Twitter.

Cazul „deschiderii secțiilor de votare peste hotarele țării” se va examina din nou la Curtea de Apel. Asta după ce Curtea Constituțională a respins marți, 15 iunie, sesizările depuse de mai multe partide, informează Realitatea.md.

Înalta Curtea menționează că a constatat că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond, acestea fiind declarate inadmisibile.

Excepțiile nu au vizat probleme de substanță referitoare la numărul efectiv de secții de votare. Ele au vizat exclusiv probleme procedurale, și anume neconstituționalitatea:

Textului „fără respectarea procedurii prealabile” din articolul 72 alin. (3) din Codul electoral;
Cuvântului „Contestațiile” și a textului „se examinează în conformitate cu prevederile […] Codului administrativ” din articolul 73 alin. (7) din Codul electoral;
Textului „Instanța de judecată adoptă şi pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile […] Codului administrativ” din articolul 74 alin. (1) din Codul electoral.

Pentru a declanșa controlul de constituționalitate, Curtea a trebuit să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauzele examinate în fața instanțelor de drept comun care au trimis sesizările.

Condiția „aplicabilității prevederilor legale contestate în cauza examinată în fața instanței de drept comun” presupune aplicabilitatea unor prevederi care îl prejudiciază pe autorul excepției de neconstituționalitate. Totuși, în cele două sesizări, Curtea nu a reținut prejudicierea autorului prin prevederile contestate. În mod logic, declararea neconstituționalității acestor prevederi ar fi făcut inutile acțiunile în justiție ale autorului sesizărilor.

„Cu referire la o pretinsă obligativitate a procedurii prealabile la contestarea hotărârilor Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea unor secții de votare, Curtea a reținut următoarele. Articolul 162 din Codul administrativ stabilește că procedura prealabilă urmărește scopul de a verifica legalitatea actelor administrative individuale. Cererea prealabilă poate fi formulată în vederea: a) anulării în tot sau în parte a unui act administrativ individual ilegal sau nul; b) emiterii unui act administrativ individual. Astfel, Curtea a constatat că procedura prealabilă este obligatorie doar în cazul actelor administrative cu caracter individual”, se menționează în decizia Curții Constituționale.

Curtea a notat că hotărârile Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea unor secții de votare nu sunt acte administrative cu caracter individual, ci sunt acte administrative cu caracter normativ. Ele sunt adoptate pentru punerea în aplicare a prevederilor pertinente din Codul electoral, vizează un număr nedeterminat de subiecte și au un caracter general. Prin urmare, în cazul contestării unor astfel de hotărâri în instanța de judecată nu este necesară parcurgerea procedurii prealabile.

Astfel, cazul urmează să fie din reluat la Curtea de Apel. Aceasta a amânat examinarea cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale. Asta după ce ședința de judecată în acest sens a fost amânată de mai multe ori.

#curtea de apel #Curtea Constitutionala