Criticile în adresa Comisiei Electorale Centrale nu mai contenesc după ce membrii instituției au decis, sâmbătă, de a menţine numărul secțiilor de votare din diasporă la alegerile parlamentare anticipate.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, susține că este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când nu Guvernul este cel ce îngrădește dreptul de vot a cetățenilor noștri din diasporă, ci chiar organul electoral central – Comisia Electorală Centrală.

Membrul PAS a scris pe Facebook că:

„Am văzut de mai multe ori cum autoritățile statului Republica Moldova și-au bătut joc de cetățenii noștri din diasporă. Și în prezidențialele din 2016. Și în parlamentarele din 2019. Însă în cazurile menționate, problema principală era în Guvernele lui Plahotniuc. De exemplu, în parlamentarele din 2019, anume Guvernul a fost cel care a decis că în străinătate vor fi doar 125 de secții de vot și gata. Pentru prima dată în istorie avem însă o situație când nu Guvernul este cel ce îngrădește dreptul de vot a cetățenilor noștri din diasporă (MAEIE a propus 190 de secții), ci chiar organul electoral central – Comisia Electorală Centrală. Da, instituția care a fost creată prin lege anume pentru a asigura alegeri libere și corecte este cea care face tot posibilul ca să nu avem alegeri libere și corecte.”

Litvivenco spune că în spatele acestei nelegiuiri stă liderul PSRM, Igor Dodon și omul său de la CEC, Maxim Lebedinschi.

„Nu toți membrii CEC desigur, ci acea majoritate care și-a croit-o în jurul său sluga lui Dodon, Maxim Lebedinschi. Toată lumea trebuie să știe că anume Dodon și Lebedinschi sunt personajele care-și bat joc de cetățenii noștri și le încalcă dreptul constituțional de a vota”, scrie parlamentarul.

În context, deputatul PAS a îndemnat oamenii să iasă la protest, în fața CEC pentru ca membrii instituției să-și schimbe decizia și să permită deschiderea mai multor secții de votare în diasporă.

Amintim că CEC, de fapt, a decis să mențină nr. secțiilor de votare la cel care a fost la alegerile prezidențiale din 2020, în urma cărora a câștigat fotoliul de președinte Maia Sandu. Atunci, s-au creat cozi imense și în unele cazuri nu au fost suficiente buletine de vot. Anul acesta, Ministerul de Externe a recomandat să fie deschise 190 de secții, însă CEC s-a opus.

#alegeri #CEC #diasporă #Moldova #secții de votare

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.