Estonia a început, săptămâna trecută, construcția primelor cinci buncăre la granița cu Rusia, ca parte a unei ample inițiative de securitate denumite ”linia de apărare baltică”. Anunțul a fost făcut miercuri, 18 decembrie, de Centrul eston pentru investiții în apărare, într-un context regional marcat de tensiuni persistente între statele baltice și Federația Rusă, relatează Newsweek, preluat de Observatornews.ro.

Potrivit autorităților estone, proiectul va fi implementat în mai multe etape. În a doua fază, care se va desfășura pe parcursul lunilor următoare, sunt planificate încă 23 de buncăre. Pe termen mediu și lung, până la finalul anului 2027, Estonia intenționează să construiască aproximativ 600 de adăposturi subterane în regiunile de nord-est și sud-est ale țării, zone considerate strategice din punct de vedere militar.

În paralel cu ridicarea buncărelor, autoritățile militare estone vor începe în viitorul apropiat construcția primei secțiuni a unei tranșee antitanc, cu o lungime inițială de 3,4 kilometri. Proiectul prevede extinderea acesteia până la aproximativ 40 de kilometri, ca parte integrantă a liniei defensive baltice comune Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Colonelul eston Ainar Afanasiev a subliniat că amplasarea buncărelor și a tranșeelor este realizată cu maximă atenție, astfel încât infrastructura defensivă să fie adaptată terenului și planurilor operaționale ale armatei estone. Scopul principal al acestor buncăre este protejarea soldaților estoni împotriva loviturilor directe ale obuzelor de artilerie de calibrul 152 mm, utilizate de armata rusă, în eventualitatea unui conflict militar.

Estonia, alături de Letonia și Lituania, foste republici sovietice, se numără printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Pe fondul acestor evoluții, președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina, dar a avertizat că Moscova este pregătită să lupte dacă va fi provocată, potrivit sursei citate. În acest context de securitate fragilă, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre ale Alianței să își majoreze rapid cheltuielile și capacitățile de producție militară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit acestuia, Europa trebuie să fie pregătită pentru un conflict de amploare comparabil cu cel trăit de generațiile anterioare în timpul marilor războaie ale secolului XX.

#Buncăre #constructie #Estonia #granita Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.