După încheierea alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală verifică și centralizează rezultatele, apoi transmite documentele către Curtea Constituțională pentru validare. Analistul politic Igor Boțan a explicat, într-un interviu pentru Moldova 1, care sunt etapele următoare până când deputații își ocupă fotoliile în Parlament.

„După ce se închid secțiile de votare, CEC are la dispoziție câteva zile ca să facă bilanțul și să pregătească un raport. Iată, în baza raportului care conține și rezultatele alegerilor și distribuirea mandatelor, Comisia Electorală Centrală transmite aceste documente către Curtea Constituțională. Curtea Constituțională are la dispoziție zece zile ca să adopte o hotărâre privind validarea sau invalidarea alegerilor. Aici e foarte important să înțelegem că Curtea Constituțională, prin validarea mandatului, ca și cum consacră un proces electoral în care suveranul, poporul Republicii Moldova, transmite puterea în stat în mâinile deputaților”, a declarat Igor Boțan.

După validarea scrutinului de către Curte, urmează constituirea noului Parlament.

„Aproximativ o lună de zile este necesară… pentru ca deputații să primească legitimațiile. După aceasta există o procedură foarte simplă: se convoacă Parlamentul în prima ședință, care este prezidată de deputatul senior, adică cel mai în vârstă deputat. Este prima ședință organizatorică, după care, membrii partidelor formează fracțiuni și începe propriu-zis activitatea parlamentului”, a explicat analistul.

El a a vorbit și despre continuitatea mandatului legislativului.

„Termenul de patru ani pentru activitatea Parlamentului începe din ziua alegerilor. Din ziua alegerilor și până la prima sesiune în care noul parlament intră în funcție, noi, de fapt, avem două garnituri. Deputații rămân deputați și reprezintă poporul până când noul Parlament preia ștafeta”.

Un alt pas important este formarea Guvernului.

„După ce s-a constituit Parlamentul, cea mai importantă sarcină este formarea Guvernului și investirea acestuia în baza programului de guvernare. Aceste fracțiuni vor trebui să negocieze între ele formarea unei majorități, dacă nicio fracțiune nu are majoritate. După care șeful statului va trebui să consulte aceste fracțiuni și, în baza propunerii lor, să numească candidatul pentru funcția de prim-ministru, care va avea la dispoziție aproximativ două săptămâni pentru a întocmi programul de guvernare”, a spus Igor Boțan.

În cazul în care procedura eșuează, există și riscul dizolvării Parlamentului.

„Dacă timp de 45 de zile, după cel puțin două tentative de votare a guvernului, acest lucru nu reușește, atunci șeful statului este în drept să dizolve Parlamentul. Astfel de situații am avut în Republica Moldova, au fost foarte complicate… Curtea Constituțională a soluționat toate aceste probleme”, a conchis analistul politic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că duminică, 28 septembrie 2025, Republica Moldova și-a ales noul Parlament – legislatura a XII-a, formată din 101 deputați. PAS, Blocul Electoral Patriotic, Blocul Alternativa, Partidul Nostru și Partidul Democrația Acasă se vor regăsi în următorul Legislativ, conform rezultatelor preliminare ale scrutinului parlamentar.

https://realitatea.md/rezultatele-preliminare-ale-alegerilor-parlamentare-cele-cinci-formatiuni-care-se-vor-regasi-in-legislativ/

#Comisia Electorala Centrala #Curtea Constitutionala #Igor Boțan

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.