Fostul șef al Direcției Urmărire penală din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA), Eugen Rurac susține că acuzațiile Veronicăi Dragalin la adresa sa sunt false. Potrivit lui, ex-șefa Procuraturii Anticorupție ar fi lansat învinuiri fără a deține probe.

„Nu am „şantajat” sau influențat nici un judecător în activitatea mea și nu am avut așa pârghii sau posibilitate. Nu am participat la elaborarea notelor sau altor informații în privința judecătorilor care au fost înaintați la numirea la plafon sau în cadrul procesului de veting, deoarece aceasta nu intra în atribuțiile Direcției Urmărire Penală a CNA”, susține Rurac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, Rurac se referă și la acuzațiile mai recente lansate de Dragalin, care susținea că acesta ar fi folosit un jurnalist cunoscut pentru a face scurgeri de informații. Și aceste declarații sunt respinse de fostul funcționar din cadrul CNA.

„Nu comunic și nu am comunicat cu nici un jurnalist, mai ales ce ține de activitatea din cadrul CNA. Pentru a înțelege motivele ieșirilor Doamnei Dragalin, rog media interesată să interpeleze CNA sau PA și să solicite informația, câte vizite neoficiale (în afara procesuală) în biroul de serviciu al Doamnei Dragalin a avut pe parcursul anilor 2023-2025 un ex-judecător care nu a promovat pre-vettingul.

Cu referire la cazul contabilului Partidului Șor despre care relatează dna Dragalin, precum ca ar fi fost dispute privind oportunitatea reținerii acesteia în cadrul dosarului penal de finanțare ilegală, menționez ca conform „notițelor din agenda” mea, în a cea perioadă, eu nu mă aflăm în țară, fiind plecat în concediu. Totodată, rog pe dna Dragalin să răspundă, de ce dacă că nu erau temeiuri pentru reținerea acesteia, PA sub conducerea doamnei Draglin a reținut persoana și a depus demers la arest?! De cine doamna Dragalin a fost influențată?”, transmite Rurac.

Veronica Dragalin a participat la mai multe emisiuni televizate în ultimele săptămâni și a lansat acuzații grave la adresa mai multor actuali și foști funcționari, printre care și Eugen Rurac. Potrivit fostei șefa a Procuraturii Anticorupție, ultimul, împreună cu Sergiu Litvinenco și ex-șeful CNA Iulian Rusu ar fi colectat informații despre judecători și i-ar fi șantajat apoi.

Atât Rusu, cât și Litvinenco, au respins acuzațiile și le-au calificat drept falsuri.

#acuzatii #Dragalin #reacție #Rurac

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.