Internaţionalul danez Christian Eriksen a suferit un stop cardiac, a cărui cauză nu poate fi deocamdată stabilită, în timpul meciului Danemarca – Finlanda (0-1) de la EURO 2020. Mijlocașul și-a pierdut cunoștința la o fază banală și s-a prăbușit pe gazon.

Jucătorii au fost îngroziți atunci când s-au apropiat să vadă ce s-a întâmplat. Au format un cerc uman în timp ce medicii încercau să-l resusciteze.

18 minute a durat masajul cardiac până când a fost urcat pe o brancardă și transportat la spital. Și-a revenit după o oră și 18 minute în care a fost în stop cardiac și s-a retras apoi din activitate.

Cardiologul Laurent Chevalier susține că puteam asista la o tragedie dacă Eriksen nu era tratat corespunzător.

„Dacă Christian Eriksen nu ar fi fost îngrijit rapid, ar fi murit! Cel mai probabil a fost vorba despre un stop cardiac. Ne dăm seama de acest lucru din minutele bune în care i s-a făcut masaj. Se întâmplă astfel de povești la sportivi. Un fotbalist începe să nu se simtă bine nu când aleargă, ci atunci când merge. Aproape întotdeauna este așa. Când sportivul aleargă, inima accelerează și ea. Când sportivul se oprește, inima scade și ea din bătăi”, a spus Chevalier.

Specialistul a precizat că exact aceste diferențe duc la complicații maxime. „Și tocmai pe această frână, pe acea scădere, despre care vorbeam, se declanșează foarte rapid și adesea tulburări grave ale ritmului cardiac, precum cel suferit de Christian Eriksen”, a mai spus doctorul.

Meciul a fost întrerupt după momentul cumplit petrecut în minutul 42. UEFA a decis suspendarea întâlnirii cu Finlanda și a așteptat vești de la spitalul unde a fost transportat Eriksen. Abia după ce s-a aflat că mijlocașul este stabil și abia după ce danezii și-au dat acordul, mai marii de la Nyon au anunțat reluarea partidei.

#EURO 2020 #stop cardiac

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.