Un nou sistem european antirachetă, similar cu „Iron Dome”, va putea să detecteze lansări de rachete de la o distanță de până la 5.000 km folosind o rețea de sateliți, radare și inteligență artificială – marcând o trecere de la apărarea aeriană tradițională la sisteme de război complet integrate, bazate pe date, potrivit unei analize dagens.com, scrie antena3.ro.

Europa se îndreaptă către o nouă generație de apărare aeriană – una care arată mai puțin ca un scut antirachetă tradițional și mai mult ca o rețea digitală complet integrată.

Gigantul francez al apărării Thales a dezvăluit SkyDefender, un sistem multistratificat conceput pentru a detecta și intercepta un potențial atac, de la drone low-cost la rachete hipersonice. La cel mai avansat nivel, sistemul poate identifica amenințări de la distanțe de până la 5.000 de kilometri, cu mult înainte ca acestea să ajungă în spațiul aerian european.

SkyDefender va conecta radare, sateliți, senzori și interceptori într-o singură arhitectură coordonată.

În centru se află un strat de comandă care procesează datele primite și distribuie răspunsuri în timp real – transformând efectiv apărarea aeriană într-o problemă de rețea, mai degrabă decât una pur militară.

Cel mai semnificativ avantaj al sistemului este cât de devreme poate detecta amenințările. Senzorii infraroșii bazați pe sateliți, dezvoltați de Thales Alenia Space, pot identifica lansările de rachete aproape imediat după aprindere. Acest lucru se întâmplă înainte ca obiectul să fie vizibil pentru radarul terestru.

Odată detectată, urmărirea este predată sistemelor radar cu rază lungă de acțiune, cum ar fi SMART-L, care pot monitoriza ținte la distanțe de până la 5.000 de kilometri.

Această abordare de detectare stratificată prelungește timpul de reacție – unul dintre cei mai importanți factori în apărarea modernă antirachetă.

SkyDefender este conceput ca o structură de apărare pe mai multe niveluri, în care diferite sisteme gestionează diferite raze de acțiune și tipuri de amenințări.

La distanță mică, ForceShield protejează infrastructura și unitățile militare de drone și amenințări de la joasă altitudine.

La distanță medie, sistemul SAMP/T NG – dezvoltat prin cooperare europeană – poate intercepta ținte aflate la aproximativ 150 de kilometri distanță, susținut de radarul Ground Fire cu o rază de detecție de aproximativ 350 de kilometri.

Aceste straturi sunt concepute să se suprapună, asigurându-se că, dacă un sistem eșuează sau este copleșit, altele pot compensa. Rezultatul nu este un singur scut, ci o rețea defensivă distribuită.

În centrul sistemului se află cortAIx, platforma de inteligență artificială a Thales. Rolul său este de a procesa cantități vaste de date primite – mult dincolo de ceea ce pot gestiona echipele umane în timp real.

Acest lucru este din ce în ce mai necesar, deoarece câmpurile de luptă moderne generează volume enorme de date, unde viteza analizei poate determina dacă un sistem are succes sau eșuează.

În acest context, amintim că SUA și aliații săi NATO își sporesc capacitatea de a detecta, urmări și viza amenințările reprezentate de drone de-a lungul frontierelor estice ale alianței. Prin cicluri rapide de testare de 90 de zile, concepute pentru a reproduce situații reale, forțele americane, aliații baltici și companiile de apărare construiesc o rețea de date partajată pentru o luare mai rapidă a deciziilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antirachetă #Europa #scut

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.