Europarlamentar: Moldova nu poate rămâne ca o frunză în vânt. Solicităm o procedură de accelerare pentru aderarea la UE

Aflată în Bruxelles grație Programului „Burse Europene pentru Jurnaliști”, reportera NordNews Nicoleta Pînzaru a realizat interviuri cu europarlamentari români despre parcursul european al Republicii Moldova. Unul dintre acestea este interviul cu Corina Crețu. În cadrul discuției au fost abordate teme precum raportul Comisiei Europene pentru implementarea celor nouă condiționalități de către autoritățile Republicii Moldova, negocierile de aderare, proces care ar urma să înceapă până la sfârșitul acestui an, dar și relațiile moldo-române.

— Doamna Crețu, UE a spus care sunt rezultatele temelor de acasă pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia, în parcursurile sale europene. În acest caz, Republica Moldova a implementat doar trei din cele nouă condiționalități, emise de Comisia Europeană. În opinia dumneavoastră, care sunt domeniile în care autoritățile Republicii Moldova trebuie să depună mai mult efort până în toamnă, atunci când ultimul raport al UE urmează să apară?

— Consider că este important că Republica Moldova a reușit să demonstreze că are capacități puternice în organizarea Summitului Comunității Politice Europene, eveniment care a avut loc cu ceva timp în urmă, lângă Chișinău, acolo unde au fost prezenți peste 49 șefi de guverne și state, dar desigur și șefii Comisiei Europene, Consiliului European. Consider că în contextul invaziei rusești în Ucraina, Uniunea Europeană trebuie să susțină zilnic integritatea și suveranitatea Republicii Moldova. Nu este un drum ușor. Pot să vin cu exemplul României aici. România a depus cererea la UE în anul 1995, dar a devenit membră a UE în anul 2007. Desigur, acum ne aflăm în circumstanțe excepționale, un lucru care și solicită măsuri excepționale.

Sperăm că în acest an vor începe negocierile, iar în cel mai bun caz, sperăm că Republica Moldova va deveni țară membră UE până în anul 2030. Desigur, sunt încă multe lucruri de făcut până atunci. Comisia Europeană a menționat că deja trei recomandări au fost implementate. Eu cred că este o datorie a R. Moldova de a se folosi de acest avantaj, oportunitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu vreau să ascund faptul că, aici, în cadrul Parlamentului European, după ce s-a întâmplat invazia Rusiei în Ucraina, mulți dintre colegii mei îmi spuneau că, pentru Ucraina acum este momentul potrivit de aderare. A fost o luptă, mai ales a parlamentarilor români (pentru că noi suntem foarte uniți aici), să demonstrăm faptul că Republica Moldova merită aceeași atenție pe care o are și Ucraina, iar populația Republicii Moldova merită să facă parte din UE.

Din punctul meu de vedere, UE nu poate fi completă fără integrarea Republicii Moldova în această componență. Eu vin dintr-o familie de refugiați. Bunica mea a fost născută la Chișinău. Mama mea a avut doi ani atunci când familia ei și-a dorit să plece în Franța, dar nu au putut trece mai departe de frontiera României, deci, au rămas acolo. Noi trebuie să ne exprimăm solidaritatea. De, fapt, mulți oameni au beneficiat de solidaritate din partea mai multor țări după cel de-al Doilea Război Mondial. Eu chiar cred că Republica Moldova are o poziție foarte bună acum în ceea ce ține de integrarea în UE și accelerarea acestui proces. Cum am și spus, sunt 9 condiționalități. Ce ține de reforma justiției cât și cea a codului electoral.

— Au fost înregistrare progrese în acest context.

— Da, sunt progrese. De asemenea sunt progrese și în cadrul incluziunii societății civile, drepturile omului. În celelalte domenii precum reforma justiției, de-oligarhizare, reforma ce ține de managementul finanțeor publice, Comisia Europeană a menționat că există o bună evoluție a implementării, dar și progresele pe care le-a făcut Republica Moldova. Desigur, este foarte important de adapta legislația la cea europeană. Vorbim despre acqis-ul comunitar. Nu este ușor, dar acest lucru este posibil de realizat.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#europarlamentar #aderare #Uniunea Europeana #interviu #Republica Moldova

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.