Scenariul potrivit căruia Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană fără drept de vot „nu este unul realist”, afirmă europarlamentarul român Dan Barna, reacționând la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, care a menționat posibilitatea unei perioade de probă pentru noii membri ai blocului comunitar, transmite IPN.

Potrivit europarlamentarului, parcursul european al Republicii Moldova rămâne clar și ferm, iar Bruxelles-ul recunoaște progresele substanțiale făcute de Chișinău în Raportul de Extindere 2025.

„Acest raport trebuie privit ca pe o recunoaștere a eforturilor pe care Republica Moldova a reușit să le facă în ultimii trei ani. Nu întâmplător comisarul pentru extindere, Marta Kos, menționează Republica Moldova ca fiind premiantul clasei. Asta pentru că guvernarea PAS, sub coordonarea Maiei Sandu, a reușit în doi-trei ani ceea ce multe state europene, inclusiv România, au făcut în intervale de 7-8 ani. Iar asta este o performanță, după toate metodele de analiză”, a declarat Dan Barna, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

Referindu-se la ideea unei „integrări limitate”, europarlamentarul a precizat că aceasta nu reflectă realitatea mecanismelor europene și nu are temei politic sau instituțional.

„Subiectul integrării limitate este mai degrabă unul teoretic. Nu există până în acest moment niciun exemplu, niciun precedent, în care să avem membri ca la tren, de clasa a doua și membri de clasa întâi. De aceea, nu cred că este realist să vorbim despre o integrare fără drept de vot, așa cum am văzut că se încearcă rostogolirea acestui subiect de către propaganda rusă”, a subliniat Dan Barna.

Oficialul european a respins categoric ideea unei „aderări condiționate”, menționând că o astfel de formulă contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. „Acest mecanism de țări de ‘clasa a doua’ nu există în Uniunea Europeană și nici nu este de dorit să existe. Discuția e mai degrabă teoretică, dar nu este una de decidenți politici la Bruxelles”, a punctat europarlamentarul român.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dan Barna #UE

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.