Scenariul potrivit căruia Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană fără drept de vot „nu este unul realist”, afirmă europarlamentarul român Dan Barna, reacționând la declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, care a menționat posibilitatea unei perioade de probă pentru noii membri ai blocului comunitar, transmite IPN.

Potrivit europarlamentarului, parcursul european al Republicii Moldova rămâne clar și ferm, iar Bruxelles-ul recunoaște progresele substanțiale făcute de Chișinău în Raportul de Extindere 2025.

„Acest raport trebuie privit ca pe o recunoaștere a eforturilor pe care Republica Moldova a reușit să le facă în ultimii trei ani. Nu întâmplător comisarul pentru extindere, Marta Kos, menționează Republica Moldova ca fiind premiantul clasei. Asta pentru că guvernarea PAS, sub coordonarea Maiei Sandu, a reușit în doi-trei ani ceea ce multe state europene, inclusiv România, au făcut în intervale de 7-8 ani. Iar asta este o performanță, după toate metodele de analiză”, a declarat Dan Barna, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8.

Referindu-se la ideea unei „integrări limitate”, europarlamentarul a precizat că aceasta nu reflectă realitatea mecanismelor europene și nu are temei politic sau instituțional.

„Subiectul integrării limitate este mai degrabă unul teoretic. Nu există până în acest moment niciun exemplu, niciun precedent, în care să avem membri ca la tren, de clasa a doua și membri de clasa întâi. De aceea, nu cred că este realist să vorbim despre o integrare fără drept de vot, așa cum am văzut că se încearcă rostogolirea acestui subiect de către propaganda rusă”, a subliniat Dan Barna.

Oficialul european a respins categoric ideea unei „aderări condiționate”, menționând că o astfel de formulă contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. „Acest mecanism de țări de ‘clasa a doua’ nu există în Uniunea Europeană și nici nu este de dorit să existe. Discuția e mai degrabă teoretică, dar nu este una de decidenți politici la Bruxelles”, a punctat europarlamentarul român.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dan Barna #UE

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.