În ultimul deceniu, creșterea longevității europenilor a încetinit. Speranța de viață și-ar fi putut continua creșterea din ultimele decenii, spun statisticienii, dacă n-ar fi intervenit numărul mare de boli cardiovasculare și pandemia de Covid-19. Europenii vestici, mai ales – au câștigat, între 1990 și 2010, vieți din ce în ce mai lungi. În acel interval, grija publică pentru sănătate, calitatea mai bună a vieții și progresele din medicină au crescut longevitatea vest-europenilor cu 0,23 de ani în fiecare an, transmite Europa Liberă.
Însă ritmul în care s-au lungit viețile europenilor a început să încetinească după 2010, nu din cauza faptului că s-a atins potențialul de longevitate, ci din cauza stilului de viață și a lipsei de investiții în sistemele de sănătate. Acum, europenii adaugă doar 0,15 ani la speranța de viață în fiecare an.
Pentru a ajuta creșterea speranței de viață, autorii studiului recomandă ca autoritățile naționale să se implice mai activ în promovarea unui stil de viață sănătos, dar și prin asigurarea că cetățenii pot accesa serviciile medicale. Ei recomandă ca autoritățile să se concentreze pe prevenție, înainte să se ajungă la nevoia de tratament.
Așadar, într-o măsură, problema ține de fiecare – de faptul că mulți oameni aleg să fumeze, să bea prea mult, au diete proaste. Aceștia sunt factori care contribuie la bolile cardiovasculare, printre cele mai comune probleme de sănătate de pe continent.
În Moldova, o treime din decesele prin cancer sunt provocate de consumul de tutun, obezitate, consumul de alcool, consumul insuficient de fructe și legume și lipsa activității fizice.
Un alt studiu recent care a devenit viral indică faptul că fumatul unei singure țigări reduce, în medie, speranța de viață cu 20 de minute – rezultatele diferă între femei, care pierd 22 de minute, și bărbații care pierd 17 minute. Așadar, un pachet de țigări „costă” în jur de șapte ore din viață și un fumător care consumă 10 țigări pe zi pierde 50 de zile de viață în fiecare an.
În medie, un fumător trăiește cu 10-14 ani mai puțin decât nefumătorii, în funcție de intensitatea viciului. În Republica Moldova, consumul de tutun și expunerea la fumul de tutun cauzează anual în jur de 6.000 de decese, însă populația tinde să consume mai mult tutun.
Însă o problemă și mai mare decât alegerile personale ce țin de stilul de viață este sistemică, explică cercetătorii.
„Tăierea bugetului pentru sănătate și pentru serviciile sociale după 2010, mai ales în zonele sărace, a afectat criteriile sociale ale sănătății și a dus la încetinirea ratei de îmbunătățire a mortalității”.
Țările din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria și Letonia, sunt la coada UE pentru speranța de viață: oamenii de acolo trăiesc, în medie, cu cinci ani și jumătate mai puțin decât alți europeni.
În țările unde statul s-a implicat în îmbunătățirea nutriției, precum țările nordice, longevitatea a rămas în creștere suficient de bună încât pandemia de Covid-19 să nu reducă la fel de mult speranța de viață. Însă, în majoritatea țărilor europene, pandemia a dus la atât de multe decese și boli cronice încât a tras în jos speranța de viață.
În mod surprinzător pentru unii, cel mai mic câștig pentru speranța de viață a fost înregistrat în țări bogate ca Anglia, Germania și Spania, unde a crescut numărul morților din cauza bolilor cardiovasculare provocate de obezitate, colesterolul ridicat, hipertensiune, nutriție proastă și lipsa de exercițiu fizic.
