Preţurile la locuinţe în Uniunea Europeană au scăzut cu 0,3% în trimestrul patru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, înregistrând un avans de 0,6%, conform datelor publicate joi, 4 aprilie curent, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în ultimele trei luni din 2023, urcând cu 0,2% şi, respectiv, 3%.

Între 2010 şi trimestrul doi din 2011, preţurile locuinţelor şi chiriile în UE au urmat căi similare, însă ulterior au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut semnificativ până în trimestrul doi din 2023, preţurile locuinţelor au fluctuat considerabil.

După un declin sever între trimestrul doi din 2011 şi primul trimestru din 2013, preţurile locuinţelor au rămas mai mult sau mai puţin stabile în perioada 2013 – 2014. După o creştere rapidă la începutul lui 2015, preţurile locuinţelor au crescut continuu într-un ritm mai mare decât chiriile, până în trimestrul trei din 2022. Începând din trimestrul patru 2022, preţurile la locuinţe au scăzut timp de două trimestre consecutiv, înainte de a creşte din nou în trimestrele doi şi trei din 2023, pentru ca să înregistreze o diminuare în ultimele trei luni ale anului trecut.

Din 2010, preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât dublu în Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Cehia, Austria şi Luxemburg.

Între 2010 şi trimestrul patru din 2023, preţurile locuinţelor au crescut cu 48%, iar chiriile cu 23% în UE.

Când comparăm trimestrul patru din 2023 cu 2010, preţurile locuinţelor au urcat mai mult decât chiriile în 19 state membre UE pentru care sunt disponibile datele. Cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Estonia (217%), Ungaria (185%), Lituania (162%), Letonia (135%), Cehia (123%), Austria (111%) şi Luxemburg (102%). Scăderi au fost observate în Italia (minus 8%) şi Cipru (minus 3%). În România, creşterea a fost uşor peste 25%.

Când comparăm trimestrul patru din 2023 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 state membre UE şi au scăzut doar în Grecia (minus 19%). Cea mai semnificativă expansiune a fost în Estonia (207%), Lituania (172%) şi Irlanda (102%). În România, creşterea a fost de peste 25%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Eurostat #locuințe #prețuri #state UE #UE

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.