Potrivit datelor publicate vineri de către Oficiul European de Statistică (Eurostat), ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate la nivelul Uniunii Europene a atins 23% în anul trecut, înregistrând o creștere de 1,1 puncte procentuale în comparație cu anul 2021.

În ceea ce privește statele membre UE, procentul cel mai înalt al surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate în 2022 a fost înregistrat în Suedia (66%), Finlanda (47,9%), Letonia (43,3%), Danemarca (41,6%), Estonia (38,5%), Portugalia (34,7%), Austria (33,8%), Lituania (29,6%), Croația (29,35%) și România (24,14%). În contrast, statele cu cele mai reduse procente includ Irlanda (13,1%), Malta (13,4%), Belgia (13,8%) și Luxemburg (14,4%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La nivel general, 17 dintre cele 27 de state membre UE au raportat în 2022 de ponderi sub media UE de 23%.

Directiva revizuită privind energia regenerabilă stabilește pentru Uniunea Europeană o țintă de 42,5% pentru energie din surse regenerabile până în anul 2030 (cu obiectivul de a atinge 45%). Prin urmare, statele membre sunt obligate să intensifice eforturile pentru a atinge aceste obiective pentru 2030, necesitând o creștere semnificativă a ponderii surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate la nivelul UE cu aproape 20 de puncte procentuale.

#energia regenerabilă #Romania #Suedia #UE

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.