Asociația Promo-LEX, în parteneriat cu Ministerul Justiție și Administrația Națională a Penitenciarelor, a realizat o evaluare independentă și exhaustivă a tuturor spațiilor de detenție din Penitenciarul nr.13, în total 175 de celule. Raportul de evaluare a fost prezentat astăzi.

Autorul raportului, Dumitru Russu, a mulțumit Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru deschiderea fără precedent, acceptarea constatărilor și recomandărilor Promo-LEX, dar și pentru dorința autentică de a soluționa problemele existente ale sistemului penitenciar. Potrivit lui, printre principalele constatări sunt suprapopularea, capacitatea insuficientă a celulelor, infrastructura depășită și lipsa adaptărilor pentru persoanele cu dizabilități.

Metodologia de evaluare, elaborată de Asociația Promo-LEX, este una inovatoare, unică și utilizată în premieră în Republica Moldova. Colectarea datelor a presupus observarea directă a fiecărui spațiu de detenție și efectuarea măsurărilor tehnice, efectuate cu ajutorul unui arhitect și a dispozitivelor de măsurare certificate, puse la dispoziție de Oficiul Avocatului Poporului. Evaluarea a fost realizată în baza comparației stării de fapt a spațiilor de detenție în raport cu normele admisibile stabilite în standardele naționale și internaționale. Acest proces a ajutat la identificarea discrepanțelor și a aspectelor care necesită îmbunătățiri în ceea ce privește condițiile de detenție din P13. Pe lângă date sistematizate, raportul de evaluare include și pașapoartele de evaluare pentru fiecare spațiu de detenție monitorizat din P13 (EVA PASS).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din numele ministrei Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, secretara de stat Nadejda Burciu a reiterat importanța și utilitatea acestui raport pentru viitoarele intervenții cu privire la îmbunătățirea condițiilor de detenție din Penitenciarul nr.13, dar și pentru soluționarea mai multor probleme sistemice cu care se confruntă sistemul penitenciar, inclusiv suprapopularea. Nadejda Burciu a menționat că metodologia de evaluare ar putea fi preluată de către Administrația Națională a Penitenciarelor, pentru a realiza evaluări similare ale tuturor penitenciarelor din Republica Moldova. Totodată, secretara de stat a propus și crearea unui grup de lucru, la nivelul Ministerului Justiției sau al Administrației Naționale a Penitenciarelor, care va elabora un plan de acțiune pentru implementarea recomandărilor raportului.

Raportul, inclusiv metodologia, datele, constatările și recomandările acestuia, au fost apreciate și salutate și de către directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Anatolie Falca, și de către directorul adjunct al Penitenciarului nr. 13, Eugeniu Cornei, prezenți la eveniment. Anatolie Falca a apreciat potențialul datelor raportului și a standardelor indicate cu privire la numeroase aspecte ale condițiilor de detenție pentru intervențiile viitoare în domeniu, inclusiv utilizarea acestora pentru construcția noului penitenciar, dar și în dialogul cu autoritățile centrale și partenerii internaționali.

#detentie #Ministerul Justitiei #Penitenciar 13

Diferenţa dintre cotaţiile petrolului Brent şi WTI s-a mărit vineri la aproximativ 13 dolari pe baril, după ce joi atinsese 12,02 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 mai. Brent se tranzacţionează în jurul valorii de 106 dolari pe baril, iar petrolul american WTI în jurul a 93 de dolari. Creşterea vine pe fondul discuţiilor de la Washington privind o posibilă restricţionare a exporturilor americane de motorină, transmite Reuters, notează News.ro.

Piaţa anticipează că, dacă motorina produsă în SUA nu va mai putea fi exportată, stocurile interne vor creşte rapid, iar rafinăriile vor fi obligate să proceseze mai puţin ţiţei. Această perspectivă pune presiune în special asupra WTI şi explică adâncirea discountului petrolului american faţă de Brent.

O asemenea măsură ar putea oferi iniţial o anumită relaxare a preţurilor motorinei în SUA, care au atins săptămâna aceasta nivelul record de 6,528 dolari pe galon. Efectele ulterioare ar putea fi însă opuse: reducerea activităţii rafinăriilor ar diminua şi producţia altor carburanţi, ceea ce ar putea conduce la scumpirea benzinei şi, pe termen mai lung, la o nouă creştere a preţului motorinei.

Rafinăriile ar putea reduce procesarea cu 12%

SUA sunt cel mai mare exportator mondial de motorină, cu exporturi nete de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, şi o producţie de 5,1 milioane de barili pe zi, potrivit Morgan Stanley. Aceste livrări au compensat parţial dispariţia unor volume din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, precum şi reducerea livrărilor din Rusia.

Wood Mackenzie estimează că o interdicţie asupra exporturilor ar lăsa pe piaţa americană un surplus de aproximativ 700.000 de barili pe zi de motorină şi gasoil. Depozitele de pe coasta Golfului Mexic ar putea ajunge la capacitatea maximă în puţin peste o lună, obligând rafinăriile să reducă procesarea ţiţeiului cu peste 2 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 12% din nivelul actual.

O interdicţie nu este însă decisă. Casa Albă a negat miercuri informaţiile potrivit cărora ar pregăti suspendarea exporturilor de motorină pentru 90 de zile, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a afirmat că o asemenea măsură nu ar controla creşterea preţurilor. Preşedintele Donald Trump declarase însă marţi că susţine o interdicţie. Wright discută în prezent cu directorii unor mari rafinării americane despre posibilitatea unei limitări voluntare a exporturilor.

Transportul scump împiedică SUA să profite de WTI mai ieftin

În mod normal, un discount atât de mare al WTI faţă de Brent ar face petrolul american mai atractiv pe pieţele externe şi ar stimula exporturile. Războiul cu Iranul a schimbat însă această ecuaţie, deoarece tarifele de transport maritim au crescut puternic, iar disponibilitatea petrolierelor s-a redus.

Transportul unei încărcături de ţiţei din zona Golfului Mexic către Asia cu un petrolier de foarte mare capacitate costă acum aproximativ 50 de milioane de dolari, faţă de 16 milioane înaintea războiului cu Iranul. Potrivit Mizuho, discountul necesar pentru ca petrolul american să compenseze costurile transportului a crescut de la aproximativ 4 dolari la circa 8 dolari pe baril.

În pofida diferenţei tot mai mari dintre cele două cotaţii, exporturile americane de ţiţei nu au crescut semnificativ. Acestea au avansat cu numai 45.000 de barili pe zi din iulie până în august, la 3,72 milioane de barili pe zi, iar media pe trei luni indică pentru septembrie a treia scădere lunară consecutivă şi cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul în februarie.