Postul de televiziune „ProTV Chișinău”, a fost avertizat public de către Consiliul Audiovizualului (CA), după ce a publicat un reportaj de la marșul organizat de mai multe femei de etnie romă în contextul Zilei internaționale a romilor, marcată la 8 aprilie curent.

„În contextul revendicării dreptului copiilor de etnie romă la educație, au fost prezentate date dintr-un studiu al UNICEF: „Asta în condițiile în care doar 11% din ei merg la grădiniță, rata abandonului școlar este înaltă, iar fiecare a cincea persoană de etnie romă la maturitate este analfabetă”, în timp ce pe ecran apăreau imagini preluate dintr-un film despre educație, despre oportunități egale și rezultatele obținute de copiii din satul Vulcănești.

Imaginile nu au fost estompate, așa cum prevede art. 15 alin. (2) din Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA). Astfel nu s-a asigurat protejarea imaginii copilului, asociindu-l cu abandonul școlar și cu analfabetismul.

Cu referire la condiția femeii rome în Republica Moldova, unul dintre participanții la eveniment a menționat că programul guvernului de susținere a populației de etnie romă, nu ar fi deschis și pentru femeile comunității. Declarația nu a avut o bază faptică suficientă. În Programul pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025, sunt specificate cotele rezervate pentru femei și indicatorii de impact prevăzuți la obiectivul ce se referă la femei. Potrivit art. 13 alin. (4) din CSMA, în programele de știri, relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic”, se menționează în comunicatul CA.

În total, au fost supuse acestui control opt posturi de televiziune din lista „must-carry” și altele două cu cea mai mare audiență.

„Serviciile de televiziune „Moldova 1”, „Moldova 2”, „TV-Găgăuzia”, „Jurnal TV”, „TVR Moldova”, „Exclusiv TV” și „Cinema 1” au reflectat, în programele de la orele de maximă audiență ale serii din 8-14 aprilie 2024, subiecte ce au vizat romii sau cele dedicate Zilei internaționale a romilor, cu respectarea informării corecte.

În același timp, „RLive TV” și „TV8” nu au difuzat emisiuni ce ar fi vizat romii”, mai informează CA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul controlului, CA, având în vedere obligațiunile asumate în: Planul de acțiuni pentru anul 2023, Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027 și în Programul pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova, pentru anii 2022-2025, a solicitat tuturor furnizorilor de servicii media să comunice dacă pe parcursul ultimelor 6 luni din 2023, au realizat programe sau reportaje informative cu implicarea populației de etnie romă sau dacă ar fi participat la organizarea sau promovarea evenimentelor dedicate populației de etnie romă.

Compania „Teleradio Moldova” a informat că postul public „Radio Moldova” difuzează săptămânal emisiunea „Vocea romilor” (în limba romani), iar „Moldova 1” a dat, în perioada iulie – decembrie 2023, filmul documentar „Teatrul Mare de la Soroca”.

Compania Publică „Găgăuziya Radio Televizionu” a menționat că „TV Găgăuzia”, pe 13 septembrie 2023, a difuzat în direct programul informativ „Dialog în studio”, unde protagonist a fost președintele comunității de romi din UTA Găgăuzia.

Fondatoarea serviciului media „TV 8”, AO „Media Alternativa”, a comunicat că în buletinul informativ din 17 august 2023 a prezentat un subiect în care s-a menționat etnia romă în contextul discuției trimisului special al Marii Britanii, Eric Pickles, cu reprezentanți ai societății civile despre problemei romilor din Republica Moldova.

#Consiliul Audiovizualului #post TV #sanctiune #Ziua Internationala a Romilor

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.