O zi de război costă Ucrainei 100 de milioane de dolari. Declarația aparține lui Alexei Reznikov, deja fost ministru ucrainean al Apărării, într-un interviu pentru Ukrinform. Cu o zi înainte, el a spus că, de la începutul invaziei ruse, Kievul a primit asistență de la aliați în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari.

Potrivit fostului ministru, organizațiile de voluntari reprezintă 3% din toate proviziile pentru armată. „Ia bugetele tuturor fondurilor mari de voluntari respectabile, vezi cât strâng. Și statul, care în ansamblu cheltuiește 100 de milioane de dolari pe zi. Gândește-te la asta. Prin urmare, este nedrept să aducem pretenții statului – conducerii militaro-politice, tuturor: de la lideri locali la parlament, guvern, președinte, că voluntarii fac totul”, a spus el.

Reznikov a amintit că aprovizionarea armatei se face în detrimentul taxelor plătite de ucraineni, întrucât fondurile provin de la bugetul de stat. „Astăzi, armata este cel mai mare consumator de fonduri. Dar sunt necesare fonduri și pentru menținerea țării în ansamblu: pentru infrastructură, pentru reconstrucție, pentru susținerea celor vulnerabili din punct de vedere social. Deci trebuie să lucrezi și să plătești taxe. Afacerile ar trebui să fie active și să sprijine antreprenorii”, a explicat el.

Cu o zi înainte, Reznikov a spus că, de la începutul războiului, Ucraina a primit asistență militară în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari de la aliați, în timp ce mai mult de jumătate din sprijin a venit din partea Statelor Unite – mai mult de 50 de miliarde de dolari, „deja aproape de 60 de miliarde de dolari”.

Potrivit Pentagonului, la sfârșitul lunii august, Washingtonul a oferit Kievului asistență militară de peste 43 de miliarde de dolari. Washington Post a scris în aceeași lună că Statele Unite au alocat 66,2 miliarde de dolari Ucrainei de la începutul războiului sub forma de asistență militară, financiară și umanitară.

La începutul lunii august, prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmihal, a anunțat că țara cheltuiește aproximativ 2 trilioane UAH pe an (aproximativ 53,3 miliarde de dolari) pentru aprovizionarea armatei. Potrivit acestuia, este mai mult decât veniturile bugetare anuale înainte de izbucnirea invaziei ruse (1,3 trilioane UAH). Premierul ucrainean a mai subliniat că statul este susținut datorită sprijinului financiar al partenerilor, precum și prin granturi și împrumuturi.

În martie, ministrul ucrainean de Finanțe, Serghei Marcenko, a raportat că țara cheltuiește aproximativ 130 de miliarde UAH pe lună pentru campania militară, cu un venit bugetar lunar de 80 de miliarde UAH, a raportat UNIAN. Conform acestor calcule, cheltuielile anuale se ridică la 1,56 trilioane UAH.

În aprilie, Kiev a majorat cheltuielile pentru apărare în acest an cu 14,6 miliarde de dolari. Inițial, cheltuielile bugetare totale ale Ucrainei pentru 2023 s-au ridicat la 2,514 trilioane UAH (față de 2,206 trilioane UAH anul trecut). Aproape jumătate din fonduri – 1,136 trilioane UAH – au fost alocate pentru cheltuieli de apărare și securitate. Cheltuielile bugetate au crescut de la 1,5 trilioane UAH în 2022 la 2,6 trilioane UAH în 2023, o creștere record de 73%.

Moscova condamnă atât ajutorul militar, cât și financiar pentru Kiev. Potrivit purtătoarei de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, valoarea asistenței financiare din partea Statelor Unite este măsurată printr-o sumă astronomică, dar acest lucru nu va ajuta Ucraina să returneze teritoriile pierdute. În același timp, potrivit ei, „cea mai mare parte va merge din nou la achiziționarea de arme pentru Kiev și, bineînțeles, va fi absorbită în buzunarele celor care alocă toate acestea”.

#Alexei Reznikov #aliați #invazia rusă #Ministerul Apararii #razboi #SUA #Ucraina

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.