O zi de război costă Ucrainei 100 de milioane de dolari. Declarația aparține lui Alexei Reznikov, deja fost ministru ucrainean al Apărării, într-un interviu pentru Ukrinform. Cu o zi înainte, el a spus că, de la începutul invaziei ruse, Kievul a primit asistență de la aliați în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari.

Potrivit fostului ministru, organizațiile de voluntari reprezintă 3% din toate proviziile pentru armată. „Ia bugetele tuturor fondurilor mari de voluntari respectabile, vezi cât strâng. Și statul, care în ansamblu cheltuiește 100 de milioane de dolari pe zi. Gândește-te la asta. Prin urmare, este nedrept să aducem pretenții statului – conducerii militaro-politice, tuturor: de la lideri locali la parlament, guvern, președinte, că voluntarii fac totul”, a spus el.

Reznikov a amintit că aprovizionarea armatei se face în detrimentul taxelor plătite de ucraineni, întrucât fondurile provin de la bugetul de stat. „Astăzi, armata este cel mai mare consumator de fonduri. Dar sunt necesare fonduri și pentru menținerea țării în ansamblu: pentru infrastructură, pentru reconstrucție, pentru susținerea celor vulnerabili din punct de vedere social. Deci trebuie să lucrezi și să plătești taxe. Afacerile ar trebui să fie active și să sprijine antreprenorii”, a explicat el.

Cu o zi înainte, Reznikov a spus că, de la începutul războiului, Ucraina a primit asistență militară în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari de la aliați, în timp ce mai mult de jumătate din sprijin a venit din partea Statelor Unite – mai mult de 50 de miliarde de dolari, „deja aproape de 60 de miliarde de dolari”.

Potrivit Pentagonului, la sfârșitul lunii august, Washingtonul a oferit Kievului asistență militară de peste 43 de miliarde de dolari. Washington Post a scris în aceeași lună că Statele Unite au alocat 66,2 miliarde de dolari Ucrainei de la începutul războiului sub forma de asistență militară, financiară și umanitară.

La începutul lunii august, prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmihal, a anunțat că țara cheltuiește aproximativ 2 trilioane UAH pe an (aproximativ 53,3 miliarde de dolari) pentru aprovizionarea armatei. Potrivit acestuia, este mai mult decât veniturile bugetare anuale înainte de izbucnirea invaziei ruse (1,3 trilioane UAH). Premierul ucrainean a mai subliniat că statul este susținut datorită sprijinului financiar al partenerilor, precum și prin granturi și împrumuturi.

În martie, ministrul ucrainean de Finanțe, Serghei Marcenko, a raportat că țara cheltuiește aproximativ 130 de miliarde UAH pe lună pentru campania militară, cu un venit bugetar lunar de 80 de miliarde UAH, a raportat UNIAN. Conform acestor calcule, cheltuielile anuale se ridică la 1,56 trilioane UAH.

În aprilie, Kiev a majorat cheltuielile pentru apărare în acest an cu 14,6 miliarde de dolari. Inițial, cheltuielile bugetare totale ale Ucrainei pentru 2023 s-au ridicat la 2,514 trilioane UAH (față de 2,206 trilioane UAH anul trecut). Aproape jumătate din fonduri – 1,136 trilioane UAH – au fost alocate pentru cheltuieli de apărare și securitate. Cheltuielile bugetate au crescut de la 1,5 trilioane UAH în 2022 la 2,6 trilioane UAH în 2023, o creștere record de 73%.

Moscova condamnă atât ajutorul militar, cât și financiar pentru Kiev. Potrivit purtătoarei de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, valoarea asistenței financiare din partea Statelor Unite este măsurată printr-o sumă astronomică, dar acest lucru nu va ajuta Ucraina să returneze teritoriile pierdute. În același timp, potrivit ei, „cea mai mare parte va merge din nou la achiziționarea de arme pentru Kiev și, bineînțeles, va fi absorbită în buzunarele celor care alocă toate acestea”.

#Alexei Reznikov #aliați #invazia rusă #Ministerul Apararii #razboi #SUA #Ucraina

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.