O zi de război costă Ucrainei 100 de milioane de dolari. Declarația aparține lui Alexei Reznikov, deja fost ministru ucrainean al Apărării, într-un interviu pentru Ukrinform. Cu o zi înainte, el a spus că, de la începutul invaziei ruse, Kievul a primit asistență de la aliați în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari.

Potrivit fostului ministru, organizațiile de voluntari reprezintă 3% din toate proviziile pentru armată. „Ia bugetele tuturor fondurilor mari de voluntari respectabile, vezi cât strâng. Și statul, care în ansamblu cheltuiește 100 de milioane de dolari pe zi. Gândește-te la asta. Prin urmare, este nedrept să aducem pretenții statului – conducerii militaro-politice, tuturor: de la lideri locali la parlament, guvern, președinte, că voluntarii fac totul”, a spus el.

Reznikov a amintit că aprovizionarea armatei se face în detrimentul taxelor plătite de ucraineni, întrucât fondurile provin de la bugetul de stat. „Astăzi, armata este cel mai mare consumator de fonduri. Dar sunt necesare fonduri și pentru menținerea țării în ansamblu: pentru infrastructură, pentru reconstrucție, pentru susținerea celor vulnerabili din punct de vedere social. Deci trebuie să lucrezi și să plătești taxe. Afacerile ar trebui să fie active și să sprijine antreprenorii”, a explicat el.

Cu o zi înainte, Reznikov a spus că, de la începutul războiului, Ucraina a primit asistență militară în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari de la aliați, în timp ce mai mult de jumătate din sprijin a venit din partea Statelor Unite – mai mult de 50 de miliarde de dolari, „deja aproape de 60 de miliarde de dolari”.

Potrivit Pentagonului, la sfârșitul lunii august, Washingtonul a oferit Kievului asistență militară de peste 43 de miliarde de dolari. Washington Post a scris în aceeași lună că Statele Unite au alocat 66,2 miliarde de dolari Ucrainei de la începutul războiului sub forma de asistență militară, financiară și umanitară.

La începutul lunii august, prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmihal, a anunțat că țara cheltuiește aproximativ 2 trilioane UAH pe an (aproximativ 53,3 miliarde de dolari) pentru aprovizionarea armatei. Potrivit acestuia, este mai mult decât veniturile bugetare anuale înainte de izbucnirea invaziei ruse (1,3 trilioane UAH). Premierul ucrainean a mai subliniat că statul este susținut datorită sprijinului financiar al partenerilor, precum și prin granturi și împrumuturi.

În martie, ministrul ucrainean de Finanțe, Serghei Marcenko, a raportat că țara cheltuiește aproximativ 130 de miliarde UAH pe lună pentru campania militară, cu un venit bugetar lunar de 80 de miliarde UAH, a raportat UNIAN. Conform acestor calcule, cheltuielile anuale se ridică la 1,56 trilioane UAH.

În aprilie, Kiev a majorat cheltuielile pentru apărare în acest an cu 14,6 miliarde de dolari. Inițial, cheltuielile bugetare totale ale Ucrainei pentru 2023 s-au ridicat la 2,514 trilioane UAH (față de 2,206 trilioane UAH anul trecut). Aproape jumătate din fonduri – 1,136 trilioane UAH – au fost alocate pentru cheltuieli de apărare și securitate. Cheltuielile bugetate au crescut de la 1,5 trilioane UAH în 2022 la 2,6 trilioane UAH în 2023, o creștere record de 73%.

Moscova condamnă atât ajutorul militar, cât și financiar pentru Kiev. Potrivit purtătoarei de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, valoarea asistenței financiare din partea Statelor Unite este măsurată printr-o sumă astronomică, dar acest lucru nu va ajuta Ucraina să returneze teritoriile pierdute. În același timp, potrivit ei, „cea mai mare parte va merge din nou la achiziționarea de arme pentru Kiev și, bineînțeles, va fi absorbită în buzunarele celor care alocă toate acestea”.

#Alexei Reznikov #aliați #invazia rusă #Ministerul Apararii #razboi #SUA #Ucraina

Prețul petrolului a continuat marți tendința de scădere începută luni, cotația barilului de țiței Brent coborând sub pragul de 90 de dolari pentru prima dată din august, după ce președintele american Donald Trump a minimalizat necesitatea unor noi acțiuni militare împotriva Iranului „în acest moment”, atenuând astfel temerile privind perturbări de durată ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.

Deși o reluare a atacurilor împotriva Iranului este „improbabilă”, Statele Unite rămân „gata să intervină”, a insistat președintele american pentru Truth Social după întâlnirea sa cu prim-ministrul qatarez Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, transmite Agerpres.

„Probabilitatea unei noi escaladări militare a scăzut, dar există în continuare puține dovezi concrete că un acord de pace este semnificativ mai aproape”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist la Global Risk Management.

Totuși, acest lucru este suficient pentru a provoca o scădere considerabilă a prețurilor petrolului, deoarece fluxurile de petrol din Golf, în special prin rutele care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, sunt „aproape de nivelurile de dinainte de război”, potrivit analiștilor de la ING.

După ce marți dimineața a coborât până la 89,66 dolari, în jurul orei 09:25 GMT barilul de țiței Brent din Marea Nordului, cu livrare în ianuarie, era cotat la 90,48 dolari, în scădere cu 2,26% față de ultima cotație de luni seara. Echivalentul american, țițeiul West Texas Intermediate, cu livrare în decembrie, a scăzut cu 2,08%, până la 85,04 dolari pe baril.

Prețul țițeiului Brent s-a redus cu aproximativ 22% față de nivelul de 118 dolari per baril, atins pe 30 octombrie, pe măsură ce s-au diminuat îngrijorările că Trump ar putea intensifica atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Cu toate acestea, persistă îngrijorări legate de posibile perturbări ale transportului maritim.

Într-un scenariu în care nu se schimbă nimic, cu tensiuni ocazionale între SUA și Iran, dar fără perturbări semnificative sau prelungite, analiștii ING prognozează un preț mediu de aproximativ 77 de dolari pe baril pentru 2027.