Exclus, apoi reinclus. Procurorul general revine în CSP. Au fost stabilite și criteriile evaluării în cazul demiterii

Procurorul general va reveni în componența Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), iar demiterea și evaluarea acestuia se va face în baza unor criterii prestabilite. Asemenea modificări se regăsesc în proiectul de lege privind modificarea legii Procuraturii, aprobat în prima lectură de către deputați la ședința plenară de astăzi, 22 septembrie a Parlamentului.

Documentul a fost elaborat în contextul executării recomandărilor expuse de Comisia de la Veneția și a fost votat de 60 de deputați, doar din Fracțiunea PAS.

Autorii propun ca unii dintre membrii Comisiei de evaluare a procurorului general să aibă experiență în sistemul procuraturii, pentru a asigura o evaluare echilibrată, independentă și complexă.

De asemenea, vor fi reglementate criteriile de evaluare a procurorului general, calitatea planificării activității, eficiența conducerii, controlul și managementul, comportamentul, comunicarea internă și externă, impactul de încredere și eficiența instituțională.

Modificările legislative propuse se mai referă și la unele aspecte particulare legate de asigurarea interimatului funcției de procuror general și numirea în funcție a adjuncților în procuraturile specializate.

„Cu titlu preliminar, trebuie să menționăm că, prevederile introduse prin Legea nr. 102/2021 se referă, în special, la componența Consiliului Superior al Procurorilor și la plafonul de vârstă pentru membrii Consiliului Superior al Procurorilor, la introducerea unui mecanism de evaluare a performanțelor Procurorului General și la posibilitatea eliberării din funcție a acestuia în cazul obținerii unui calificativ nesatisfăcător. Prevederile legii nominalizate au modificat și unele aspecte referitoare la răspunderea disciplinară a Procurorului General și la încetarea mandatelor adjuncților Procurorului General”, se arată în nota informativă a documentului.

Documentul va fi propus spre adoptare în lectură finală în plenul Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Legea Procuraturii #Procurorul General #modificare #CSP

Consumul excesiv de sare rămâne o problemă majoră pentru sănătatea publică din Republica Moldova. Un adult consumă în medie 10,8 grame de sare pe zi – de peste două ori mai mult decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În perioada 11–17 mai este marcată Săptămâna de conștientizare a consumului de sare, cu scopul de a informa populația despre riscurile asociate acestui obicei alimentar și de a încuraja alegeri echilibrate, transmite IPN.

„Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum zilnic de cel mult 5 grame de sare pe zi, echivalentul unei lingurițe. Totuși, studiile arată că oamenii depășesc adesea această cantitate, fără să conștientizeze, deoarece sarea se regăsește nu doar în solnița de pe masă, ci și în multe produse procesate, precum pâinea, cașcavalul, mezelurile sau sosurile. De exemplu, în Moldova, peste jumătate din cantitatea zilnică de sare e asimilată prin pâinea consumată.”

Potrivit Ministerului Sănătății, reducerea treptată a sării în alimentație ar putea preveni un număr semnificativ de boli cronice, inclusiv hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și bolile renale. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, 2,5 milioane de decese ar putea fi prevenite anual dacă populația ar consuma mai puțin de 5 grame de sare pe zi.

În Moldova, consumul de sare este mai ridicat printre bărbați și în rândul locuitorii din mediul rural. Studiul național privind consumul alimentar de sare, realizat în 2016, a stat la baza mai multor campanii de informare publică. Rezultatele au arătat că reducerea aportului de sodiu este una dintre cele mai eficiente intervenții pentru prevenirea bolilor netransmisibile și reducerea mortalității premature.

„În această săptămână, autoritățile de sănătate publică reamintesc câteva măsuri simple, dar eficiente: evitarea produselor ultraprocesate, alegerea condimentelor naturale în locul sării, studierea etichetelor alimentare și reducerea treptată a sarii adăugate în mâncăruri. De asemenea, este încurajată utilizarea sării iodate, esențială pentru prevenirea anumitor deficiențe nutriționale”.

Autoritățile subliniază că scopul acestei campanii nu constă în interzicerea totală a sării, ci în promovarea unui consum responsabil, adaptat nevoilor reale ale organismului. Chiar și o scădere cu 15% a consumului de sare poate avea un impact major – scade tensiunea arterială și salvează milioane de vieți, mai ales în țările cu venituri mici și medii.

Reducerea consumului de sare nu presupune schimbări drastice, ci mai degrabă obiceiuri conștientizate în fiecare zi, pentru a contribui la prevenirea bolilor și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.