Ministerul Educației și Cercetării (MEC) confirmă că diploma din SUA deținută de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a fost echivalată după ce Dragalin a fost numită în funcție, dar nu până la depunerea dosarului de participare la concursul pentru ocuparea funcției de procuror șef la PA, așa cum prevede legea.

„Dosarul pe numele Dragalin Veronica a fost înregistrat în Sistemul de management al documentelor electronice, gestionat de către Ministerul Educației și Cercetării, cu nr. 11078 la 29.09.2022. Urmare a analizei dosarului, a fost emis Certificatul de recunoaștere și echivalare nr. 03/3-09/4539 din 13.10.2022”, este precizarea făcută de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC) pentru Realitatea.md.

Așa dar, diploma de studii din SUA, prezentată de Veronica Dragalin la concursul din primăvara anului 2022 a fost echivalată abia în octombrie 2022, după ce aceasta a intrat în funcția de șef PA.

Astăzi, pe site-ul CSP a fost publicată Opinia separată a trei membri CSP cu privire la numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al PA. În document se precizează că Dragalin nu putea fi admisă la concurs, deoarece nu întrunește mai multe criterii, unul dintre care este neechivalarea actelor de studii.

”În dosarul său de concurs XXX a prezentat în copii Diploma de studii eliberată în anul 2008 de Duke University (din Durham, Carolina de Nord, SUA) care atestă gradul „Bachelor of Science” (în domeniul biologie și chimie, după cum rezultă din CV XXX) și Diploma de studii eliberată în anul 2011 de University of Virginia School of Law (din Charlottesville, Virginia, SUA), care atestă gradul „Juris Doctor”. Proveniența acestor diplome din sistemul educațional al altui stat, pe lângă faptul că sunt în copii neautentificate și nici nu sunt traduse în limba de stat, fac imposibilă atribuirea automată (fără verificările de rigoare) a acestora la categoriile de acte de studii prescrise de lege cum sunt „diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului”.

Până la ora publicării articolului, reprezentanții Procuraturii Anticorupție (PA) nu au comentat această situație scandaloasă.

Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, numită în această funcție la data de 15 iunie 2022, indică în CV că în 2008 și-a luat licența în domeniul științelor (biologie, chimie și biochimie), în cadrul Universității Duke din Carolina de Nord, iar în 2011 și-a susținut teza de doctor în drept în cadrul University of Virginia School of Law. Activitatea la PA, Dragalin a început-o în august 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la distanță de un an, după ce a fost numită în funcția de Procuror Șef al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat Opinia separată a celor trei membri ai CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022.

În documentul semnat de către membrii CSP Eduard Varzar, Angela Motuzoc și Inga Furtună se precizează că „Nu susținem hotărârea vizată a Consiliului Superior al Procurorilor și, fiind în dezacord cu poziția majorității, care a votat pentru adoptarea acesteia, formulăm prezenta opinie separată, în vederea expunerii raționamentelor de care ne-am condus”.

Cei trei membri CSP explică de ce numirea Veronicăi Dragalin în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție nu corespunde normelor legale.

Procuratura Anticorupție are o nouă procuroră-șefă. Când va fi numită în funcție Veronica Dragalin

#CSP #PA #Veronica Dragalin

Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporţie de numai 69%, faţă de media de 85% înregistrată în această perioadă în ultimii cinci ani, iar preţurile ridicate la gaze, motorină şi alţi combustibili sporesc presiunile economice şi politice asupra guvernelor, transmite Reuters.

Germania şi Ţările de Jos, care deţin împreună 35% din capacitatea de stocare a UE, se află printre ţările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Preţurile ridicate provocate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze şi guvernele să impună atingerea ţintelor naţionale de stocare, transmite News.

Strategia iniţială se baza pe ipoteza că războiul cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie, se va încheia rapid, preţurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile la costuri mai mici.

”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor creşte presiunea asupra preţurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Gazele costă cu 150% mai mult decât anul trecut

Preţul de referinţă al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an şi peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcţie de vreme, preţul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

Presiunile se extind şi asupra celorlalţi combustibili. După ce petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviaţie cu peste 100%.

Analiştii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menţine piaţa gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.

BCE este tot mai preocupată de gaze şi electricitate

Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflaţie. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce şocurile petroliere tind să producă efecte inflaţioniste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice şi mai persistente, care ajung inclusiv în inflaţia de bază urmărită atent de BCE.

”Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.

Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. Printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto şi materialele de construcţii.

Presiunea este şi politică. În Germania, AfD a câştigat săptămâna trecută alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova şi restabilirea contractelor pentru gaze ruseşti ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea preţurilor combustibililor.