Fluxul trimiterilor poștale internaționale (TPI) introduse în Republica Moldova a crescut accelerat după implementarea schimbului electronic de date între Serviciul Vamal și operatorii poștali, aplicat din 1 august 2024. Datele au fost oferite redacției BANI.MD de către Serviciul Vamal.

Potrivit instituției, în septembrie 2024 au fost înregistrate aproximativ 628.325 de trimiteri poștale internaționale, nivel care s-a menținut relativ constant și la începutul anului 2025. Din iunie 2025, însă, volumul lunar a început să urce semnificativ, ajungând la circa 819.318 TPI. În noiembrie 2025 a fost atins un record: peste 1.060.580 de trimiteri într-o singură lună.

Datele cumulate indică o evoluție în creștere a importului de colete. În 2024, la import au fost înregistrate 4.122.866 de TPI, iar în 2025 (primele 11 luni), aproximativ 9.872.844 de trimiteri, adică mai mult decât dublu față de anul precedent.

98% dintre colete, sub 150 de euro

Serviciul Vamal mai precizează că, din totalul trimiterilor poștale internaționale introduse în anul curent, 98% sunt din categoria a II-a, cu valoarea de până la 150 de euro – categorie neimpozabilă, potrivit cadrului legal în vigoare.

În contextul discuțiilor publice despre eventuale modificări ale pragului valoric pentru colete, instituția subliniază că nu stabilește politici fiscale sau praguri de impozitare, ci aplică strict legislația în vigoare. Eventuale ajustări ale pragului valoric țin de competența autorităților responsabile de politicile publice și ar urma să fie aplicate doar după adoptarea actelor normative.

Totodată, Serviciul Vamal dă asigurări că își adaptează constant procesele operaționale pentru a preveni blocaje și întârzieri, indiferent de volumul fluxurilor de colete, în limitele cadrului legal aplicabil.

Creșterea fluxului de trimiteri poștale s-a reflectat și în numărul declarațiilor vamale cu set redus de date validate. Dacă în anul 2024 au fost înregistrate 7.190 de astfel de declarații, în primele 11 luni ale anului 2025 numărul acestora a ajuns la 16.959.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AliExpress #Shein #Temu #vama

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.