Inspectoratul pentru Protecția Mediului va avea un nou șef. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că va propune, la ședința de astăzi a Guvernului, numirea lui Dorin Poverjuc în funcția de șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

„Domnul Dorin Poverjuc va prelua funcția de șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, având mandatul de a consolida capacitatea de control a instituției și de a asigura implementarea reformei propuse”, a declarat Gheorghe Hajder într-o postare publică.

Tot în cadrul ședinței de Guvern, ministrul Mediului va propune și o numire la nivelul conducerii ministerului. Este vorba despre Victoria Gratii, candidată pentru funcția de secretar de stat la Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

Potrivit lui Gheorghe Hajder, Victoria Gratii deține în prezent funcția de șefă de direcție în cadrul ministerului și s-a remarcat drept „unul dintre cei mai performanți conducători”.

Cele două propuneri urmează să fie examinate de Cabinetul de miniștri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorin Poverjuc

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.