În procesul de dialog dintre Chișinău și Comrat sunt studiate practicile europene de funcționare ale autonomiilor teritoriale. Tirolul de Sud din Italia și Insulele Aland din Finlanda, sunt două exemple ale unor autonomii cu adevărat funcționale, deși fiecare dintre ele are o istorie distinctă. Tirolul de Sud se află în zonă de frontieră, în cea mai nordică parte a Italiei, la hotarul cu Austria și Elveția.

În prezent, autonomia extinsă a Tirolului de Sud prevede un sistem de „cote lingvistice”, prin care se asigură o împărțire proporțională a posturilor publice între germani și italieni. De asemenea, grupurilor lingvistice le este garantată educația în limba maternă, inclusiv a vorbitorilor de limba ladină.

Insulele Aland reprezintă o provincie autonomă și demilitarizată a Finlandei. Regiunea este compusă din aproximativ 6.500 de insule cu o istorie bogată.

În prezent, Insulele Aland au propriul Parlament și Guvern, iar suedeza este singura limbă oficială, deși Finlanda este un stat bilingv, cu finlandeza și suedeza ca limbi oficiale.

Atât experiența insulelor Aland, cât și cea a Tirolului de Sud, demonstrează că dialogul, delimitarea competențelor și găsirea compromisurilor, sunt vitale pentru asigurarea unei autonomii funcționale.

Susann Simolin, directorul Institutului pentru Pace din Insulele Aland: „Insulele Aland au fost parte a Regatului Suedez până în anul 1809. Suedia a pierdut Finlanda și Insulele Aland în favoarea Rusiei. Ulterior, în anul 1917, Insulele Aland au devenit independente. Existau dispute dintre Suedia și Finlanda privind Insulele Aland, deoarece localnicii sunt vorbitori de limba suedeză și ei au vrut să se întoarcă spre țara lor natală, adică Suedia. Nu exista un conflict violent, însă tensiunile erau suficiente pentru ca acest subiect să ajungă în vizorul Ligii Națiunilor”.

Zdenka Machnyikova, expert juridic internațional al CMI: „Dacă e să ne uităm la aceste două autonomii, putem vedea că un management de succes a permis să creeze condiții pentru ca aceste comunități să trăiască în pace. Astfel, aducerea diferitor perspective, experiențe europene în domeniul autonomiilor, în contextul Republicii Moldova pentru a găsit soluții relevante și în același timp pentru a dezvolta statul Republica Moldova este important”.

Elisabeth Alber, conducătorul grupului de cercetare din cadrul Eurac Research, Italia: „Statutul Tirolului de Sud este rezultatul unor negocieri lungi în anii 1950-1960. Autonomia este statuată prin legea constituțională din 1972. Aceasta stipulează că grupurile care locuiesc în Tirolul de Sud împart puterea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomie #Gagauzia #practici europene

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.