Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra evoluției exporturilor Republicii Moldova în domeniul aeronautic, inclusiv apariția segmentului de drone, care înregistrează o creștere accelerată în ultimii ani.

Potrivit acestuia, în perioada de independență, Republica Moldova a exportat echipamente și componente pentru industria aeronautică în valoare de aproximativ 86 de milioane de dolari. Cifra nu include vânzarea avioanelor MiG către Statele Unite în 1997, a mai menționat Ioniță.

„Dacă înainte exportam aproape exclusiv componente pentru industria aviatică, astăzi Republica Moldova exportă deja drone. În 2023 am exportat drone de doar 6 mii de dolari. În 2024 exporturile au crescut la 68 de mii de dolari. Iar în 2025 au ajuns la 630 de mii de dolari.Practic, trei ani la rând exporturile de drone au crescut de aproximativ 10 ori anual. Recunosc, mie îmi place acest ritm. Da, 630 de mii de dolari nu este încă o sumă mare. Dar este suficientă pentru a demonstra un lucru simplu: Republica Moldova nu doar poate produce drone. Republica Moldova deja produce și exportă drone”, a declarat Ioniță.

Economistul afirmă că această creștere de mai multe ori de la an la an indică o dinamică accelerată a sectorului. În 2025, dronele ar fi reprezentat aproape jumătate din totalul exporturilor aeronautice ale țării, cealaltă parte fiind formată din componente pentru aviație.

Ioniță subliniază că, deși industria este mai puțin vizibilă public, în spatele ei se află ingineri, cercetători și întreprinderi care produc și exportă în zeci de țări componente pentru sectorul aeronautic global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că recent președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat într-un podcast că riscurile de securitate pentru țara noastră și pentru statele din regiune rămân ridicate atât timp cât Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, menționând inclusiv pericolul dronelor care ar putea ajunge pe teritoriul țării.

În acest context, șefa statului afirmă că Republica Moldova trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare anti-dronă și sistemele de bruiaj, subliniind că deja se lucrează la aceste direcții. Ea a menționat și necesitatea dezvoltării unor drone interceptoare, capabile să neutralizeze aparatele care încalcă spațiul aerian.

Președinta a precizat că a solicitat Guvernului să pregătească modificări legislative care să permită dezvoltarea acestor tehnologii, inclusiv prin parteneriate public-private și atragerea de investiții străine.

#drone #Maia Sandu #Veaceaslav Ionita

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.