Judecătorul Ion Chirtoacă afirmă că procesul de pre-vetting prin care a trecut este „un capitol închis”, deși recunoaște că perioada a fost una dificilă pentru el și familia sa, în special din cauza presiunii emoționale resimțite de părinți.

Invitat la emisiunea „Rezoomat” de la Realitatea TV, Chirtoacă a declarat că nu a avut motive să își conteste integritatea și că implicarea sa în procedură a fost, în opinia sa, o confirmare a faptului că nu avea „nimic de ascuns”. El a precizat că rezultatul final al evaluării i-a demonstrat corectitudinea.

Magistratul a vorbit și despre impactul asupra familiei, menționând că părinții săi au fost afectați de contextul examinării, dar l-au susținut pe tot parcursul procesului.

„A fost greu din punct de vedere emoțional, mai ales pentru familie”, a declarat acesta.

Referindu-se la evaluarea propriu-zisă, Chirtoacă a spus că singurele semne de întrebare ridicate au vizat activitatea tatălui său în perioada 2012–2014, când acesta ar fi lucrat în Italia. El susține că veniturile acestuia, estimate de Comisia de Pre-vetting la aproximativ 7.500 de euro, au fost analizate în cadrul procedurii, iar transferurile financiare au fost efectuate legal, prin intermediul băncilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în primăvara anului 2024, Ion Chirtoacă, candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat în atenția publică după ce a solicitat audierea părinților săi, care muncesc în străinătate și care i-au transferat anterior bani, în contextul evaluării realizate de Comisia Pre-Vetting.

Părinții acestuia au fost audiați în ședință publică, după ce judecătorul nu a promovat prima evaluare, pe fondul unor „dubii serioase privind integritatea sa financiară și etică”. Ulterior, Chirtoacă a eșuat și la a doua evaluare, contestând decizia Comisiei.

În vara anului 2025, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea Comisiei Pre-Vetting în cazul său, printr-o decizie pronunțată la 26 iunie, care viza evaluarea pentru candidatura la CSM.

Cu toate acestea, între timp, funcția vizată fusese deja ocupată, ceea ce a făcut imposibilă preluarea postului de către magistrat.

#cazul Ion Chirtoaca #Comisia Pre-Vetting #decizie

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.