Judecătorul Ion Chirtoacă afirmă că procesul de pre-vetting prin care a trecut este „un capitol închis”, deși recunoaște că perioada a fost una dificilă pentru el și familia sa, în special din cauza presiunii emoționale resimțite de părinți.

Invitat la emisiunea „Rezoomat” de la Realitatea TV, Chirtoacă a declarat că nu a avut motive să își conteste integritatea și că implicarea sa în procedură a fost, în opinia sa, o confirmare a faptului că nu avea „nimic de ascuns”. El a precizat că rezultatul final al evaluării i-a demonstrat corectitudinea.

Magistratul a vorbit și despre impactul asupra familiei, menționând că părinții săi au fost afectați de contextul examinării, dar l-au susținut pe tot parcursul procesului.

„A fost greu din punct de vedere emoțional, mai ales pentru familie”, a declarat acesta.

Referindu-se la evaluarea propriu-zisă, Chirtoacă a spus că singurele semne de întrebare ridicate au vizat activitatea tatălui său în perioada 2012–2014, când acesta ar fi lucrat în Italia. El susține că veniturile acestuia, estimate de Comisia de Pre-vetting la aproximativ 7.500 de euro, au fost analizate în cadrul procedurii, iar transferurile financiare au fost efectuate legal, prin intermediul băncilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în primăvara anului 2024, Ion Chirtoacă, candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a intrat în atenția publică după ce a solicitat audierea părinților săi, care muncesc în străinătate și care i-au transferat anterior bani, în contextul evaluării realizate de Comisia Pre-Vetting.

Părinții acestuia au fost audiați în ședință publică, după ce judecătorul nu a promovat prima evaluare, pe fondul unor „dubii serioase privind integritatea sa financiară și etică”. Ulterior, Chirtoacă a eșuat și la a doua evaluare, contestând decizia Comisiei.

În vara anului 2025, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea Comisiei Pre-Vetting în cazul său, printr-o decizie pronunțată la 26 iunie, care viza evaluarea pentru candidatura la CSM.

Cu toate acestea, între timp, funcția vizată fusese deja ocupată, ceea ce a făcut imposibilă preluarea postului de către magistrat.

#cazul Ion Chirtoaca #Comisia Pre-Vetting #decizie

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.