Republica Moldova nu își poate permite riscul ca sistemului electronic de votare să fie supus atacurilor hackerilor ruși, care ar putea să influențeze semnificativ rezultatele alegerilor, din acest motiv votul prin corespondență este cea mai bună opțiune. Opinia îi aparține lui Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate de la Organizația WatchDog, și a fost exprimată pentru Moldova 1.

Expertul susține că mecanisme similare sunt aplicate în Germania, Suedia sau Marea Britanie, țări în care votul prin corespondență poate să fie extins, după ce va fi testat în SUA și Canada.

Jurnalista Leanca Lașco-Rață: Discutăm în continuare cu expertul Andrei Curăraru, care este în legătură directă. Așadar, pentru început, votul prin corespondență va fi testat în Canada și Statele Unite ale Americii, țări în care votul prin corespondență este implementat și, prin urmare, moldovenii care se află acolo cunosc această procedură. Vreau să vă întreb ce rezolvă acest mecanism pentru Republica Moldova în condițiile în care participarea diasporei la alegeri în Statele Unite și Canada are o pondere semnificativ mai mică în ecuația rezultatelor?

Andrei Curăraru: Bun, ceea ce se propune este un proiect-pilot, care este o alternativă votului electronic, despre care s-a vorbit mult. Este clar că în situația de securitate în care se află Republica Moldova nu putem risca atacurile hackerilor ruși asupra sistemului electronic de votare, care ar putea să influențeze semnificativ asupra rezultatelor alegerilor. Și această alternativă este una analoagă și este un pic mai sigură decât cea propusă de votul electronic. În ultimele alegeri am văzut voturi până la 8000 din partea diasporei din SUA. Putem să anticipăm un pic creșterea acestui număr de voturi, dar nu semnificativ. Așa că fricile pe care le leagă anumiți deputați din opoziție cu participarea enormă a diasporei, cred că sunt mai puțin întemeiate. Dar ceea ce rezolvă, după mine, este acea legătură de care are nevoie diaspora noastră cu statul moldovenesc, posibilitatea relativ ușoară de a vota, fără cheltuieli de sute sau chiar mii de dolari pentru a călători, de exemplu, la Washington, pentru a-ți exprima votul. Reprezintă o modalitate de a-i face pe oameni să se gândească mai mult la Republica Moldova, de ce nu?, la returnare sau chiar la investiții în economia noastră.

Leanca Lașco-Rață: Vorbeați mai devreme despre securitatea acestui mecanism. În nota informativă se spune că documentele pot fi urmărite electronic. Dacă, desigur, va trece legea în Parlament, sunt necesare și sisteme informaționale securizate. Cât de mari, totuși, sunt aceste riscuri și dacă pot pune în pericol credibilitatea alegerilor?

Andrei Curăraru: Nu am văzut îndeaproape proiectul, trebuie să vedem și instrucțiunea care va fi la acest sistem electronic. Avem două elemente, după mine, importante. Unul este înregistrarea prealabilă care poate avea loc de la anunțarea alegerilor până la 45 de zile până la scrutin. Și al doilea element, acest tracking, această urmărire electronică, cred că se va face iarăși după modelul american, adică în baza unor coduri de bară care sunt aplicate pe plic și poate fi urmărită printr-un sistem similar cu serviciile poștale de la noi care deja o permit.

Trebuie să înțelegem că până la urmă este un sistem destul de securizat. Nu este la fel de securizat ca, de exemplu, sistemele care implică blockchain-ul sau alte elemente inovatoare, dar în situația creată este cea mai bună opțiune.

Leanca Lașco-Rață: Ce ați recomanda autorităților? Ar putea fi extins acest mecanism de vot prin poștă sau geografic și poate pentru alte scrutine?

Andrei Curăraru: Știm că mecanisme similare au loc, spre exemplu, pe continentul european în Germania și Suedia, de asemenea, în Marea Britanie. Acestea ar putea să fie locurile unde acest pilot poate să fie extins. Dar în primul rând trebuie să vedem cum funcționează el în SUA și în Canada. Care sunt posibilitățile de utilizare? Va fi acest vot bine primit de diasporă, vor utiliza masiv cetățenii noștri această modalitate de vot? Și în baza acestor rezultate să fie extins, să fie și mai facil pentru toți să voteze în alegerile noastre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#expert #hackeri #sistem #vot

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.