Fiecare al optulea student din sălile de curs din Republica Moldova este un student străin. Cei mai mulți studenți care vin să învețe în Moldova sunt din România, recordul fiind atins în 2020, când la studii au venit 2 125 de persoane. Pe locul doi se află Israel, pe locul trei India, iar următoarele trei state de unde vin cei mai mulți străini să învețe în Moldova sunt Ucraina, Siria și Iordania.

Veaceslav Ioniță, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, spune că învățământul superior din Moldova trece printr-o criză provocată de tendințele demografice negative, iar dacă nu ar fi străinii, acesta ar suferi și mai mult, transmite IPN.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a declarat că exportul de servicii educaționale a fost unul, pe nedrept, ignorat de către autorități. Or, acesta generează anual 100 de milioane de dolari. În opinia sa, Guvernul trebuie să crească numărul studenților străini, în special din țările unde a avut anterior recorduri. În prezent, se duce o luptă enormă pentru piața educațională internațională. Țările depun eforturi enorme ca să câștige bani din educație.

„Studenții străini permit studenților noștri să fie incluși în circuitul internațional și ne permit să asigurăm niște resurse financiare pentru universitățile noastre, ca să-și poată crește calitatea educației, prestația”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că, acum 12 ani, în Republica Moldova își făceau studiile circa 1200 de studenți străini. Astăzi ar fi circa 4600 de studenți. O cifră destul de considerabilă, ținând cont de faptul că la noi numărul de studenți scade dramatic în fiecare an din cauza demografiei, a migrației și al plecării la studii peste hotare.

„În condițiile în care numărul studenților moldoveni scade, grupul studenților străini crește și aceștia ne permit să menținem pe linia de plutire sistemul educațional, ba chiar ne ajută să-l salvăm”, susține expertul.

În Republica Moldova numărul de studenți a scăzut de la 128 de mii în anii 2007-2008, la 57 de mii în 2019-2020. Acum este înregistrată o ușoară înviorare din contul studenților care au apelat la studii cu frecvență redusă, numărul cărora a crescut cu 2000. Însă, numărul de studenți care studiază la zi este la o limită de jos, iar ceea ce salvează învățământul astăzi sunt studenții străini.

„Republica Moldova, pe lângă bunurile pe care le exportă de 2,7 miliarde de dolari, exportă și servicii, care se cifrează la 1,3 miliarde de dolari. Serviciile este domeniul unde noi mai mult exportăm decât importăm. Principalele servicii exportate sunt cele de transport, IT și cele educaționale”, a precizat Veaceslav Ioniță.

#expert #sistem educational #Studenti

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.