Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Expert: Studenții străini ne permit să menținem pe linia de plutire sistemul educațional

27 Sept. 2021, 16:25
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Sept. 2021, 16:25 // Actualitate //  Realitatea.md

Fiecare al optulea student din sălile de curs din Republica Moldova este un student străin. Cei mai mulți studenți care vin să învețe în Moldova sunt din România, recordul fiind atins în 2020, când la studii au venit 2 125 de persoane. Pe locul doi se află Israel, pe locul trei India, iar următoarele trei state de unde vin cei mai mulți străini să învețe în Moldova sunt Ucraina, Siria și Iordania.

Veaceslav Ioniță, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, spune că învățământul superior din Moldova trece printr-o criză provocată de tendințele demografice negative, iar dacă nu ar fi străinii, acesta ar suferi și mai mult, transmite IPN.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a declarat că exportul de servicii educaționale a fost unul, pe nedrept, ignorat de către autorități. Or, acesta generează anual 100 de milioane de dolari. În opinia sa, Guvernul trebuie să crească numărul studenților străini, în special din țările unde a avut anterior recorduri. În prezent, se duce o luptă enormă pentru piața educațională internațională. Țările depun eforturi enorme ca să câștige bani din educație.

„Studenții străini permit studenților noștri să fie incluși în circuitul internațional și ne permit să asigurăm niște resurse financiare pentru universitățile noastre, ca să-și poată crește calitatea educației, prestația”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că, acum 12 ani, în Republica Moldova își făceau studiile circa 1200 de studenți străini. Astăzi ar fi circa 4600 de studenți. O cifră destul de considerabilă, ținând cont de faptul că la noi numărul de studenți scade dramatic în fiecare an din cauza demografiei, a migrației și al plecării la studii peste hotare.

„În condițiile în care numărul studenților moldoveni scade, grupul studenților străini crește și aceștia ne permit să menținem pe linia de plutire sistemul educațional, ba chiar ne ajută să-l salvăm”, susține expertul.

În Republica Moldova numărul de studenți a scăzut de la 128 de mii în anii 2007-2008, la 57 de mii în 2019-2020. Acum este înregistrată o ușoară înviorare din contul studenților care au apelat la studii cu frecvență redusă, numărul cărora a crescut cu 2000. Însă, numărul de studenți care studiază la zi este la o limită de jos, iar ceea ce salvează învățământul astăzi sunt studenții străini.

„Republica Moldova, pe lângă bunurile pe care le exportă de 2,7 miliarde de dolari, exportă și servicii, care se cifrează la 1,3 miliarde de dolari. Serviciile este domeniul unde noi mai mult exportăm decât importăm. Principalele servicii exportate sunt cele de transport, IT și cele educaționale”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Nov. 2026, 14:59 // Slider //  Daniela Baranovschi

Vladimir Plahotniuc susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a fost menținută anularea sancțiunilor impuse de UE în 2023, ridică semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt examinate dosarele sale penale în Republica Moldova. Fostul lider democrat afirmă că acuzațiile care i se aduc trebuie demonstrate prin probe, iar dreptul la apărare trebuie respectat.

Într-un mesaj transmis prin intermediul avocaților miercuri, 18 noiembrie, Plahotniuc a precizat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci a verificat dacă Consiliul UE a respectat procedurile atunci când a decis să-i impună sancțiuni. Potrivit acestuia, Consiliul s-a bazat pe informații din dosarele penale din Republica Moldova, fără să verifice dacă, în cadrul acestora, i-au fost respectate drepturile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor”, a scris Plahotniuc.

Acesta a invocat mai multe presupuse încălcări de procedură în dosarele penale care îl vizează. Printre acestea se numără modul în care au fost formulate capetele de acuzare, utilizarea declarațiilor unui martor protejat și înlocuirea unui judecător fără respectarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului. De asemenea, Plahotniuc a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a prezumției de nevinovăție.

„Sunt întrebări juridice, nu emoționale. Exact de tipul celor pe care Curtea de la Luxemburg i-a cerut Consiliului să și le pună”, a afirmat acesta.

Fostul lider democrat a mai susținut că sancțiunile europene au fost prezentate în Republica Moldova drept o confirmare a vinovăției sale, deși instanța europeană a constatat că decizia Consiliului UE nu a fost susținută de verificări suficiente.

„Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare. Probe, nu comunicate. Fapte, nu emisiuni televizate”, a transmis Plahotniuc.

Amintim că, la 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului UE împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate sancțiunile impuse lui Plahotniuc. Astfel, anularea acestora a rămas în vigoare.

Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă dosarele penale din Republica Moldova, invocate pentru sancționarea lui Plahotniuc, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. Cu alte cuvinte, înainte de a-l include pe lista de sancțiuni, Consiliul trebuia să se asigure că procedurile penale pe care și-a bazat decizia respectau aceste drepturi.

Hotărârea nu înseamnă însă că instanța europeană l-a declarat nevinovat pe Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova. Judecătorii au examinat legalitatea sancțiunilor europene, nu acuzațiile penale care i se aduc în țară.

Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe lista de sancțiuni a UE în mai 2023, alături de Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Chaika. Măsurile prevedeau interdicția de călătorie în Uniunea Europeană, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Plahotniuc a contestat decizia în instanță, iar Consiliul UE a atacat ulterior hotărârea prin care sancțiunile au fost anulate.

Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!