Ucrainenii ar putea câștiga în timp relativ scurt războiul dacă ar primi activele înghețate ale Rusiei din Occident, circa 300 de miliarde de euro, susține experta Iulia Joja. SUA au trecut o lege care le permite să facă acest lucru, iar la nivelul UE au fost propuse deja măsuri similare.

Experta în securitate europeană Iulia Joja spune că în proiectul de lege adoptat de Congresul SUA prin care se pun, cel mai probabil, bazele ultimului pachet de ajutor militar pentru Ucraina există o prevedere care poate ajuta Ucraina să câștige războiul cu Rusia. Săptămâna trecută, la nivelul Uniunii Europene s-a ajuns la un acord de principiu pentru o măsură similară.

Este vorba despre confiscarea activelor financiare ale rușilor care au fost înghețate și folosirea acestora pentru ajutarea Ucrainei.

„Acest proiect de lege a fost extrem de controversat. Au existat foarte multe discuții pe ambele părți ale Atlanticului pe această temă, pentru că este o situație fără precedent și am remarcat, cu această ocazie, cum, cu câteva ore înainte să treacă legea, șefa Băncii Europene, doamna Christine Lagarde, a ieșit să avertizeze Statele Unite să nu facă acest lucru”, spune Joja.

Cea mai mare parte a activelor înghețate este în Europa.

„Războiul se poate încheia foarte curând cu costuri reduse”

„Statele Unite dețin cel mai probabil mai puțin de 10 miliarde de dolari din acești bani confiscați. În total, vorbim de 260 până la 330 de miliarde de euro, din care o parte sunt ai Federației Rusiei și o parte sunt bunuri confiscate ale indivizilor și entităților implicate in război de partea rușilor”, explică experta.

Joja crede că, în momentul în care banii aceștia vor ajunge la ucraineni, soarta războiului va fi schimbată.

„Dacă s-ar crea suficientă voință politică pentru ca acești bani să fie confiscați de la ruși și să fie dați ucrainenilor, în acel moment s-a terminat războiul, pentru că rușii vor ști că ucrainenii au suficient pentru a se lupta. Mai mult, ucrainenii s-ar lupta pe banii rușilor. Astfel, războiul de poate încheia foarte curând cu costuri reduse.

Îmi imaginez că Putin le-a spus oligarhilor care au aceste active înghețate să aștepte doi-trei ani că rezolvă cu războiul și recuperează banii. Acum, banii sunt înghețați și trebuie confiscați”, subliniază experta Iulia Joja.

Reacția Rusiei

În urma sancţiunilor impuse după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei, statele blocului comunitar împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte, aproximativ 192 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia a calificat luna trecută drept „furt şi banditism” propunerea avansată de Comisia Europeană, afirmând despre aceasta că va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.

Există politicieni europeni care cer, de asemenea, confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate în Occident şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia.

#active inghetate #razboi #Rusia #Ucraina

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.