Grupul de Experți din domeniul Justiției (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat o opinie, care se expune cu privire la aplicarea soluțiilor digitale, cum ar fi teleconferințe și votul electronic pentru organizarea adunărilor generale a judecătorilor și procurorilor.

Astfel, potrivit experților GEJ, aplicarea teleconferinței sau videoconferinței și a votării electronice reprezintă o necesitate a timpului, dar și a circumstanțelor, care inevitabil va deveni o soluție comună de organizare a ședințelor, adunărilor, congreselor, etc. Experiența Uniunii Avocaților din Republica Moldova la capitolul organizării online a reuniunilor profesionale de amploare, demonstrează fezabilitatea și comoditatea acestei soluții în raport cu organizarea în format fizic al acelorași reuniuni.

Implementarea soluțiilor digitale la organizarea Adunării Generale a Judecătorilor (AGJ) și Adunării Generale a Procurorilor (AGP):

va spori considerabil numărul participanților la lucrările adunărilor prin urmare va fi asigurat cvorumul necesar pentru luarea deciziilor;

va exclude o serie de costuri (locațiune sală, hârtie, toner, etc) necesare pentru organizarea adunărilor în format fizic;

va spori transparența exercițiului de vot;

va exclude o serie de erori și/sau fraude la capitolul numărării voturilor, precum;

va permite desfășurarea reuniunilor în cauză în condiții sigure pentru toți participanții pe perioada restricțiilor legate de pandemia COVID-19.

Totodată, experții GEJ recomandă:

Pregătirea cadrului normativ de referință pentru organizarea AGJ și AGP cu aplicarea soluțiilor digitale necesare potrivit prevederilor art. IV al Legii nr.103/2021 pentru modificarea unor acte normative;

Identificarea, ajustarea și implementarea soluțiilor tehnice digitale necesare pentru teleconferință și votul electronic care să reflecte procesul de organizare și desfășurare a adunărilor generale a judecătorilor și procurorilor, având în vedere inclusiv experiența recentă în cadrul Congresului Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

Elaborarea și diseminarea în rândul participanților a instrucțiunilor/ghidurilor de participare online la lucrările AGJ și AGP și asigurarea asistenței tehnice în baza regulamentelor aprobate;

Monitorizarea și evaluarea modului de desfășurare în regim online a AGJ și AGP pentru identificarea potențialelor deficiențe spre optimizarea procesului și a cadrului normativ și ajustarea mai bună a soluției tehnice. Observatorii în acest proces ar putea fi delegați de organizații ale societății civile și de parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova.

Opinia experților poate fin consultată aici.

#Adunarea Generală a Procurorilor #IPRE #judecatori

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.