Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Experți, despre declarațiile lui Iohannis: Sunt făcute pentru a atrage mai multă investiție în sectorul de securitate

29 Iun. 2023, 08:13
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
29 Iun. 2023, 08:13 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Directorul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza, și expertul WatchDog în Politici de Securitate, Andrei Curăraru, au comentat, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii”, declarațiile președintelui român Klaus Iohannis de la Haga, referitor la situația din Republica Moldova, pe care a catalogat-o drept „critică”. Iohannis a declarat că datoria aliaților NATO este de a găsi căi pentru a ajuta Republica Moldova să-și crească capacitatea de reziliență, conform jurnal.md.

Întrebat dacă situația din R. Moldova este critică și la ce s-a referit Klaus Iohannis când a utilizat noțiunea de „critică”, Iulian Groza a răspuns:

„Situația este critică din punct de vedere al securității, având în vedere războiul din Ucraina. Moldova este supusă unor instrumente de agresiune hibridă, care continuă să se desfășoare. Și în acest sens, RM are nevoie să-și întărească reziliența, nu doar a țării în ansamblu, dar și a instituțiilor care trebuie să aibă grijă de securitate. Este bine că R. Moldova nu este singură. Avem o misiune a UE care a fost lansată pentru a ajuta RM să facă față amenințărilor de natură hibridă. Ce e important în declarația președintelui Iohannis, este că necesitatea de a ajuta RM să-și întărească sistemul de apărare și securitate este și pe agenda NATO. RM este cea mai afectată țară după Ucraina, din punct de vedere al implicațiilor acestui război, și, respectiv, țara noastră are nevoie în continuare de sprijin din partea partenerilor și a aliaților săi”.

În opinia lui Curăraru, Iohannis a făcut această declarație pentru a atrage mai multă atenție și investiție în sectorul de securitate din R. Moldova.

„Această declarație face parte din seria de declarații prin care autorităție române încearcă să atragă atenția la situația de securitate din R. Moldova, iar limbajul dur este menit să ne garanteze atenția acestor autorități. Parteneriatele europene și euroatlantice nu trebuie privite doar ca modalități de integrare, dar și ca modalități de modernizare a ceea ce înseamnă capabilități în domeniul securității. Deși pare senzaționalist, asemenea declarații, de regulă, nu sunt făcute pentru a speria publicul sau pentru a transmite un mesaj local, ci pentru a atrage mai multă atenție și investiție în sectorul de securitate din R. Moldova”, a precizat Curăraru.

Amintim că preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, marți, 27 iunie, la Haga, în cadrul unei conferințe de presă, că situația din Republica Moldova este critică, iar datoria aliaților NATO este de a găsi căi pentru a ajuta această țară în a-și crește capacitatea de reziliență. În discursul său, șeful statului român și-a exprimat speranța că în concluziile Summitului NATO de la Vilnius din acest an se vor regăsi câteva remarci referitoare la această chestiune.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!