Nu există coincidență în lumea diplomatică și fiecare pas este foarte bine calculat, iar această mișcare arată că pe agenda rusă crește importanța Republicii Moldova în ajun de alegerile prezidențiale și în perspectivă și a celor parlamentare de anul viitor. Așa a comentat la emisiunea Rezoomat de Rlive TV expertul WatchDog.md. Andrei Curăraru.

„Am studiat un pic cine este Ozerov. Dumnealui s-a bazat pe agenda naționalistă rusă, a vorbit la mai multe conferințe despre ceea ce înseamnă noțiunea de etnie rusă ca o etnie superioară, că nu există frontieră pentru Federația Rusă. Susține activ tot ceea ce înseamnă Ucraina. Iar din experiența sa recentă a susținut mai multe mișcări separatiste din interiorul continentului african pe care a fost responsabil. Și poate chiar împreună cu gruparea Wagner care continuă să dețină niște poziții militare dacă nu geo-politice pe continentul african. Trimiterea lui în Republica Moldova dă dovadă de o agendă pe care o are Rusia la noi în țară, o agendă de stimulare a acestor mișcări naționaliste, de mobilizare a vorbitorilor de limbă rusă în sensul legat de aceste valori tradiționale de tot ce înseamnă apărarea așa numitei lumi ruse și poate influențarea parcursului UE a Republicii Moldova în sensul rămânerii în zonă gri e influență rusească”, a declarat Andrei Curăraru.

Și directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza a precizat că prin acestă schimbare Rusia încearcă să își traseze interesele sau să le întărească în țara noastră.

„Această rocadă prezintă un interes pentru noi. Profilul lui Ozerov este interesant, nu are nimic în comun cu continentul european. Este clar și nu e noutate că Rusia privește Republica Moldova din perspectiva influențelor pe care le are acum. Știm foarte bine că Rusia duce un război nedrept în Ucraina și are elemente de război hibrid în Republica Moldova. Această mișcare ar trebui să însemne o prezentă diplomatică mai activă în ajunul referendumului, acestor scrutine electorale.”, spune Iulian Groza.

Precizăm că, pe 10 septembrie, Oleg Vasnețov a fost rechemat din funcția de Ambasador al Rusiei în Republica Moldova. Locul lui Vasnețov a fost ocupat de Oleg Ozerov. Acesta are statut diplomatic de trimis extraordinar și plenipotențiar de rangul II, iar până la desemnare a fost ambasador pentru misiuni speciale și șef al Secretariatului Forumului Economic Rusia-Africa, funcție deținută din luna mai 2020,

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasador rus #Andrei Curăraru #Iulian Groza #Oleg Vasnetov

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.