Comerțul exterior al regiunii transnistrene s-a redus cu o treime în primele cinci luni ale acestui an. Exporturile s-au prăbușit la jumătate, iar resursele energetice importate au o proveniență neidentificată.
Volumul total al comerțului exterior al regiunii în perioada ianuarie-mai 2025 a fost de 652,6 milioane de dolari SUA, transmite IPN. Este vorba despre o scădere 36% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Importurile au scăzut cu 28%, constituind 522,6 milioane de dolari, iar exporturile – cu 54%, fiind de doar 130 milioane de dolari.
Produsele agroalimentare, printre care cereale, plante oleaginoase, legume, fructe, constituie 39% din exporturi. Vânzarea în afara regiunii a metalelor a scăzut de peste 3,5 ori, însă autoritățile separatiste susțin că livrează pe piața externă componente pentru piese și aeronave, doar în aprilie obținând peste 4 milioane de dolari în urma acestor vânzări. Anul trecut asemenea tranzacții nu au fost înregistrate.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Vânzările de resurse energetice în Transnistria au scăzut de la 76,6 milioane de dolari în 2024 la 12,1 în 2025. Este vorba despre o prăbușire a pieței de 84% din cauza opririi livrărilor de la Gazprom și stoparea exportului de curent electric de la Cuciurgan, începând cu 1 ianuarie 2025.
Distribuția geografică a exporturilor s-a modificat, în 2025 peste 56,5% dintre vânzările în afara regiunii separatiste fiind pe malul drept, 14,6% în România și doar 7% în Rusia.
Mai mult de jumătate din volumul importurilor în regiune, în 2025, au fost resurse energetice, valoarea lor ajungând la 275 de milioane de dolari. Pretinsele autorități nu precizează țara de origine pentru peste mai mult de 57% din toate livrările de gaz în zona separatistă a Moldovei.
Pe locul doi în structura importurilor se află produsele agroalimentare, urmate de mașini, produse chimice și metale. Conform datelor oficiale, ponderea Rusiei în importurile regiunii a fost de 16,9%, a Moldovei — 12,4%, a Ucrainei — 7,6%, iar a României — 6,4%. Cu toate acestea, cea mai mare pondere, mai exact peste 30%, revine mărfurilor cu „origine neidentificată”.
