Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Expoziție la Muzeul Național de Etnografie. Tematica: Acces egal, bazat pe drepturile omului

20 Nov. 2023, 11:40
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea MD
20 Nov. 2023, 11:40 // Life //  Realitatea MD

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și Alianța INFONET, în colaborare cu partenerii proiectului „Acces egal, bazat pe drepturile omului, al persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul cultural (tradiții, practici, costum național, mod de viață, habitat)”, organizează în data de 22 noiembrie 2023, ora 11:00 lansarea expoziției în format accesibil în cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Sala Casa Mare.

Complexele expoziționale din Sala 16 – Casa Mare, Nunta și Hora vor fi însoțite de coloană sonoră în format de audio descripție în limbile română, ucraineană, engleză, franceză, italiană și rusă, precum și înregistrări video adaptate în limbajul mimico-gestual utilizat în Republica Moldova. Beneficiarii proiectului, în același format, vor putea cunoaște informații despre simbolistica Pomului Vieții, despre istoria muzeului și arhitectura lui. Amintim că anterior, prin intermediul Alianței INFONET, Sala 2 Natura, cu complexele expoziționale Înălțimile Nistrului, Codrii, Bălțile, Stepa și Harta-machetă au fost accesibilizate în anul 2020 cu suportul financiar al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La eveniment sunt invitați reprezentanții tuturor misiunilor diplomatice vizate (Ucraina,  România, Franța, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Italia), Ministrul Culturii al Republicii Moldova, precum și reprezentanți ai muzeelor naționale, organizațiilor neguvernamentale emblematice în domeniul promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități, experți, persoane cu dizabilități.

Proiectul „Acces egal, bazat pe drepturile omului, al persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul cultural (tradiții, practici, costum național, mod de viață, habitat)”, implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Asociația Surzilor din Republica Moldova, Asociația RADIOVISION și Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Culturii, în cadrul Programului de proiecte culturale desfășurate de organizațiile necomerciale.

Vă așteptăm cu drag!

Mun. Chișinău, str. M. Kogălniceanu 82

Pentru informații suplimentare:

Victor KOROLI, Director Proiect, +373 69252453, vkoroli@gmail.com

Elena COJOCARI, Directoare adjunctă, Proiecte Culturale și Educative, MNEIN, +373 60845830, elenacojocari1980@gmail.com

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.