Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și Alianța INFONET, în colaborare cu partenerii proiectului „Acces egal, bazat pe drepturile omului, al persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul cultural (tradiții, practici, costum național, mod de viață, habitat)”, organizează în data de 22 noiembrie 2023, ora 11:00 lansarea expoziției în format accesibil în cadrul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Sala Casa Mare.

Complexele expoziționale din Sala 16 – Casa Mare, Nunta și Hora vor fi însoțite de coloană sonoră în format de audio descripție în limbile română, ucraineană, engleză, franceză, italiană și rusă, precum și înregistrări video adaptate în limbajul mimico-gestual utilizat în Republica Moldova. Beneficiarii proiectului, în același format, vor putea cunoaște informații despre simbolistica Pomului Vieții, despre istoria muzeului și arhitectura lui. Amintim că anterior, prin intermediul Alianței INFONET, Sala 2 Natura, cu complexele expoziționale Înălțimile Nistrului, Codrii, Bălțile, Stepa și Harta-machetă au fost accesibilizate în anul 2020 cu suportul financiar al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La eveniment sunt invitați reprezentanții tuturor misiunilor diplomatice vizate (Ucraina, România, Franța, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Italia), Ministrul Culturii al Republicii Moldova, precum și reprezentanți ai muzeelor naționale, organizațiilor neguvernamentale emblematice în domeniul promovării drepturilor persoanelor cu dizabilități, experți, persoane cu dizabilități.

Proiectul „Acces egal, bazat pe drepturile omului, al persoanelor cu dizabilități de vedere și auz la patrimoniul cultural (tradiții, practici, costum național, mod de viață, habitat)”, implementat de Alianța INFONET, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Asociația Surzilor din Republica Moldova, Asociația RADIOVISION și Centrul Național de Informare și Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, cu suportul financiar al Ministerului Culturii, în cadrul Programului de proiecte culturale desfășurate de organizațiile necomerciale.

Vă așteptăm cu drag!

Mun. Chișinău, str. M. Kogălniceanu 82

Pentru informații suplimentare:

Victor KOROLI, Director Proiect, +373 69252453, vkoroli@gmail.com

Elena COJOCARI, Directoare adjunctă, Proiecte Culturale și Educative, MNEIN, +373 60845830, elenacojocari1980@gmail.com

#drepturile omului #muzeu #persoane cu dezabilitati

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.